M. FETHULLAH GÜLEN
Jam' (contopire) înseamnă literalmente a se uni și a reuni. În Sufism, înseamnă a îți concentra toate trăirile, văzul și conștiința asupra Adevărului Suprem, până în punctul contopirii cu El și disocierii de lume și tot ceea ce cuprinde ea. Măsura în care Îl simțim, vedem și în care ne dezbărăm de cele lumești este măsura în care Îl cunoaștem pe Dumnezeu. Dacă ne raportăm la acest tip de cunoaștere din prisma conceptului de unitate, el devine opusul multiplicității; dar dacă privim în inima cuiva care renunță la toate relațiile în afara celei cu Dumnezeu, atunci opusul său devine separarea (farq), pe care noi, cu ajutorul lui Dumnezeu, o vom trata ca pe o temă separată.
Contopirea (jam') este o stare sau o etapă trăită de cei care poposesc în ultima stație a călătoriei spirituale. Inițiații aflați pe calea către Adevărul Suprem, care sunt onorați cu darul contopirii, simt întotdeauna prezența lui Dumnezeu, ajung să Îl cunoască și, în funcție de nivelul și realizările spirituale ale fiecăruia, pot chiar să nu mai perceapă prezența celor din jur. Însă aceștia simt întotdeauna prezența Adevărului Suprem și sunt întotdeauna conștienți de El; trăiesc parcă sub magia însemnătății Sale, care se reflectă în tot și toate. Ei percep întotdeauna manifestările Numelor și Atributelor Sale în toate lucrurile și evenimentele pe care le întâlnesc. Însetați de Însuși Ființa Divină, ei plutesc în jurul manifestărilor Luminii Chipului Său, precum moliile care zboară în jurul unei lumini. În valuri de mirare și admirație, nu pot decât să rostească: Atotslăvit ești, și Preaînalt (ca Ființă Divină)!
La câțiva pași de această stare de beatitudine se află contopirea absolută, ceea ce înseamnă detașare totală pentru inițiați. Inițiații care au acest amalgam de trăiri nu își mai conștientizează propria existență sau pe a celorlalți. Complet detașați de percepția a orice altceva în afară de Adevărul Suprem – deoarece oricine, cu excepția Lui, este o umbră a umbrei Luminii Existenței Sale – se întorc spre El cu toată ființa lor.
Pentru inițiații care trăiesc în unitate absolută, din toate punctele de vedere și prin prisma tuturor considerațiilor lor, totul devine o umbră produsă de lumina Existenței Adevărului Suprem. Cel care se află în starea de contopire, percepe umbra produsă de Lumina Existenței Sale, în timp ce un alt inițiat aflat în starea de contopire absolută, vede doar razele manifestărilor Luminii Chipului lui Dumnezeu în toate formele Creației. Unii învățați vorbesc despre o altă treaptă a contopirii, pe care o numesc contopire sfântă. Aceasta presupune rangul la care învățații de seamă ai sufismului consideră că se produce apropierea de Dumnezeu, Care este mai aproape de noi decât suntem noi înșine, prin intermediul rugăciunilor supraerogatorii. Inițiații care au atins acest rang înțeleg că Dumnezeu este Cel care prilejuiește această stare și percep totul la un nivel mai profund și mai clar, cu simțurile lor cele mai lăuntrice, care au devenit mai ascuțite decât simțurile lor exterioare. Ei aud cu spiritul lor, văd prin puterea lor de înțelegere, analizează și examinează cu conștiința lor și au capacitatea de a vedea dincolo de cunoașterea teoretică prin ușa întredeschisă de văzul și trăirile lor lăuntrice. Acesta este rangul la care inițiații sunt înzestrați cu manifestarea deplină a Adevărului revelat în El, Întâiul și Cel de pe urmă, Cel de deasupra tuturor și Cel ascuns (57:3), și în care aceștia devin oglinzi strălucitoare în care El se reflectă. Slujitorii lui Dumnezeu care au ajuns în acest punct, considerat cel mai de sus, „călătoresc din și înspre Dumnezeu” și se rotesc în jurul propriei axe precum Steaua Polară, în jurul propriilor inimi, în timp ce trupurile lor pășesc printre cele ale altor oameni.
Celor care au atins rangul contopirii li se dăruiește o existență în și cu Dumnezeu. În etapa finală a călătoriei inițiatice, aceștia își pierd propriile caracteristici în procesul contopirii lor cu Atributele lui Dumnezeu și propria lor ființă cu Ființa lui Dumnezeu, dobândesc o nouă viață prin existența în și cu Dumnezeu. Încep să simtă fericirea eternității și să trăiască contopindu-se în bucuria conștientizării că acțiunile lor îmbracă precum o copertă Faptele săvârșite de Dumnezeu. Un alt nivel mai sus, care poate fi asemănat cu dedicarea totală în rugăciune, prin închinarea de după rugăciunea în picioare, când cei aleși observă cum atributele lor se contopesc cu Atributele atotcuprinzătoare ale lui Dumnezeu, lăsându-se cuprinși de extazul de a trăi starea de contopire absolută. La final, ca urmare a faptului că propria lor ființă se anulează în fața Cunoașterii și Existenței lui Dumnezeu, ei renunță la sine în favoarea contopirii sfinte, cu ajutorul văzului și simțurilor lăuntrice, pătrunși fiind de un sentiment miraculos care se revarsă constant.
Dintr-un alt punct de vedere, actul de a respecta cerințele sau responsabilitățile slujirii lui Dumnezeu cu cea mai mare grijă, devotament și conștiință presupune o „separare”, este răsplătit cu o ploaie de daruri divine care vin „de acolo de unde nu există sfârșit” drept răsplată pentru acest „mic gest”, mic comparativ cu darurile lui Dumnezeu care se revarsă la nesfârșit. Aceasta este contopirea. Având în vedere această abordare, eroii care trăiesc această stare spirituală afirmă că o persoană care nu trăiește „separarea” nu cunoaște slujirea, în timp ce o persoană care nu trăiește contopirea nu se poate spune că îl cunoaște pe Dumnezeu.
Versetul coranic (1:5), „Numai pe Tine Te adorăm”, care se referă la conștiința individuală care se dezvoltă și se transpune în conștiința publică, presupune o etapă de separare și slujire, în timp ce versetul „numai la Tine cerem ajutor” (1:5) este o expresie a contopirii, a sărăciei și neputinței umane în fața lui Dumnezeu. Fiecare inițiat aude sunetul separării la începutul călătoriei spirituale și simte plăcerea contopirii la sfârșitul acesteia. Punctul ultim, la care pot ajunge doar cei înzestrați cu o anumită capacitate, este „contopirea absolută” și „contopirea sfântă”. În timp ce primul semnifică rangul de ahadiya (recunoașterea Unității absolute a lui Dumnezeu în sensul de revărsare a manifestărilor Atributelor și Numelor Sale în fiecare lucru și ființă în mod individual), cel de-al doilea este o mică parte a culmii wahidiya(recunoașterea Unității absolute a lui Dumnezeu manifestată prin Atributele și Numele Sale în întreg universul).
Potrivit lui Al-Kasani, [1] separarea de lumesc aduce cunoașterea lui Dumnezeu Atotputernicul și bucurii spirituale celor care nu au fost încă capabili să-și dezvolte considerațiile teoretice despre Dumnezeu (eu personal găsesc acest punct de vedere inacceptabil), în timp ce contopirea se produce ca urmare a concentrării asupra Creatorului, fără gândul la creație, iar existența în și din Dumnezeu este punctul culminant al raportării la creație ca existentând în și din Dumnezeu. Acest rang final este, de asemenea, rangul în care are loc separarea până la atingerea contopirii absolute. În această etapă se ține cont doar de Actele, Atributele și Însușirile Esențiale ale lui Dumnezeu; pentru cei care au atins acest rang, al Adevărului Preasfânt și Suprem, Adevărul devine ochii cu care văd, urechile cu care aud și mâinile cu care se sprijină. Din acest motiv, tot ceea ce ei fac folosindu-se de liberul arbitru îi este atribuit Lui, fără a lua în calcul aportul personal. Învățații sufiști sunt de părere că versetul, (8:17), „ (...) nu voi i-ați omorât, ci Dumnezeu i-a omorât. Și când tu ai aruncat, nu tu l-ai aruncat, ci Dumnezeu l-a aruncat”, pe lângă faptul că face aluzie la o minune săvârșită de Mesagerul lui Dumnezeu, pacea și binecuvântările fie asupra Sa, face aluzie la acest rang.
O, DOAMNE! ÎNGĂDUIE-NE ÎNTRE CEI CE SLUJESC SINCER CREDINȚA ȘI RELIGIA, ȘI CARE SUNT ÎNZESTRAȚI CU SINCERITATE, DE DUMNEZEU CUNOSCĂTORI, CUVIOȘI ȘI ABSTINENȚI DE LA TOATE LUCRURILE INTERZISE, MARI SAU MICI, ÎNTRE ASCEȚI ȘI CEI CE STAU DE-A DREAPTA TA, IUBITORI DE DUMNEZEU ȘI BINEPLĂCUȚI ȚIE. ȘI DĂ BINECUVÂNTĂRI ȘI PACE STĂPÂNULUI NOSTRU MAHOMED, CONDUCĂTORUL CELOR DE DUMNEZEU CUNOSCĂTORI, CUVIOȘI ȘI AL CELOR ÎNZESTRAȚI CU SINCERITATE, ȘI FAMILIEI ȘI COMPANIONILOR SĂI, ASCEȚILOR ȘI CELOR CE STAU DE-A DREAPTA TA, IUBITORI DE DUMNEZEU ȘI BINEPLĂCUȚI ȚIE. AMIN!
Comments