VATNAJÖKULL, LOCUL DE ÎNTÂLNIRE A FOCULUI CU GHEAȚA

Domnul nostru, care a creat cu înțelepciunea Sa nemărginită contrastele pe pământ, expune în Islanda una dintre minunile creației Sale, Vatnajökull (ghețarul Vatna). Acest ținut liniștit, cu o suprafață de aproximativ 8100 km2 , acoperă 8% din Islanda. Imensa calotă de gheață care se extinde, se contractă și pulsează continuu, are o mie de ani și, când este analizată îndeaproape, pare să fluctuează.

Gazda Vatnajökullului, Islanda, care în traducere înseamnă „Țara de gheață” are o climă temperată, fiind încălzită de curentul Golfului. Pe insula cu schimbări majore permanente și vremea este foarte schimbătoare. Țara oferă un peisaj neobișnuit, cu caracteristici geologice unice în lume, putând fi supranumită și Țara Vaporilor, din cauza activității intense vulcanice, a ghețarilor și a resurselor geotermale. Turiștii care vizitează această zonă sunt întâmpinați de vaporii care se ridică de pretutindeni și se confruntă, în permenență, cu riscul unei posibile erupții vulcanice.

Începând cu era glaciară și până în zilele noastre, s-a stabilit că numărul de vulcani activi din Islanda este mai mare de 150. S-a observat că la fiecare cinci ani, unul dintre aceștia erupe. Mai mult decât atât, cercetătorii au afirmat că, începând cu anul 1500 și până în zilele noastre, o treime din toate scurgerile de lavă de pe pământ au avut loc în Islanda.

Majoritatea vulcanilor activi din țară sunt situați sub ghețari. Erupțiile vulcanice sub-glaciale au provocat inundații catastrofale. În afară de aceasta, în timpul exploziilor glaciare, pot apărea caldeire (adâncitură circulară în partea superioară a unui con vulcanic, format în urma prăbușirii solului) din cauza topirii gheții la suprafață.

Islanda "stă" pe un strat bazaltic gros de 6,4 km, iar suprafața sa este formată în mare parte din stânci vulcanice. Suprafața vulcanică a Islandei a fost acoperită de ghețari groși de 1,6 km, ce au luat naștere în cele 2 mil. de ani ale perioadei glaciare, încheiate acum 10.000 de ani. Din cauza erupțiilor vulcanice, 10% din suprafața insulei este acoperită cu lavă.

Erupțiile Vulcanice

Erupția din 1783, descrisă ca fiind cea mai cumplită revăsare de lavă din timpurile moderne, a născut o teamă fără precedent în istorie. În timpul uriașei erupții, muntele Laki, din extremitatea sud-vestică a ghețarului Vatnajökull, a fost spintecat la vârf, dând naștere unui lanț de peste 100 de cratere, întins pe 24 km. Curgerea a continuat timp de trei luni, având un volum de 14 km3 și învăluind o suprafață de 520 km2 de teren.

Stratul de ceață albastră numit „fumul Laki”, a paralizat viața pe insulă. Cenușa și substanțele toxice au contaminat pășunile și au ucis majoritatea animalelor domestice. Foametea a durat ani în șir și a provocat moartea a mii de oameni.

O altă erupție care și-a lăsat amprenta asupra istoriei a avut loc în 1973. Vulcanul Helgafell, din insula Heimaey, situată în S-V Islandei s-a trezit după un somn lung de 5000 de ani. În urma unei explozii puternice pământul s-a despicat și a fost cuprins de o perdea de foc, lungă de 1.5 km.

De asemenea, erupția din 1996 a vulcanului Gjalp, aflat sub ghețarul Vatna, a fost subiectul unor cercetări importante. Erupția, care au continuat timp de 13 zile, a avut loc sub calota de gheață cu o grosime de 550-750 metri, într-o fisură vulcanică lungă de 6 km. Explozia a format o creastă de 150–500 m și doar 2-4% din emisiile vulcanice au ieșit la suprafață. În urma acestei explozii, au fost obținute o mulțime de informații cu privire la formarea cazanelor de gheață, topirea gheții, fluxul termic și viteza erupțiilor. Analiza datelor cu privire la erupția vulcanului Gjalp a arătat că exploziile de pe ghețari sunt influențate de diferiți factori. Au fost identificate rolul mai multor factori precum: viteza de erupție, forma de transfer a căldurii din magmă, grosimea gheții, deformarea gheții, starea inițială a gheții.

Spectacol Vizual pe Ghețari

Întâlnirea gheții cu focul accentuează caracterul dinamic al ghețarului Vatna. Văzută de sus, calota glaciară oferă peisaje fermecătoare. Una dintre ele este Lacul Albastru, care se întinde pe o suprafață de 3 km, format din gheața topită de vulcanul Grimsvötn, care mocnește sub ghețar. Gheața de pe una dintre malurile lacului acționează ca un baraj imens, împiedicând apa să se reverse în vale. Totuși, din când în când, pot avea loc inundații. Vulcanul Grimsvötn este o prelungire a faliei Laki din extremitatea de sud-vest și face parte dintr-o uriașă regiune caracterizată de o intensă activitate geotermală, care oferă suficientă energie termică pentru a încălzi casele unui oraș.

Spre est, la capătul ghețarului Breidamerkur, se află o lagună superbă. Uneori, cu un zgomot asurzitor, blocuri mari de gheață se desprind, pentru a pluti ca niște aisberguri pe lagună. Între acești doi ghețari se întinde insula de gheață, Oraefajökull, care acoperă vulcanul cu același nume și care este al treilea vulcan ca înălțime din Europa.

În afară de acestea, cascadele sunt şi ele veritabile opere ale creației divine. Svartifoss (Cascada Neagră), o cascadă înaltă de 25 de metri, se revarsă peste două rânduri de stâlpi bazaltici, dispuși verticali, precum tuburile unei orgi. Vara, turiștii pot admira peisajul de basm, de la agitatul Oraefajökull, oferit de întinderea pustie străbătută de râuri.

Parcul Național Vatnajökull

Parcul Național Vatnajökull a luat naștere în 2008 și acoperă 14% din suprafața Islandei. A devenit unul dintre cele mai mari parcuri naționale ale Europei. Ceea ce face spectaculos acest parc este schimbarea constantă a peisajelor. Nicăieri altundeva în lume nu poți găsi o varietate atât de diversificată de peisaje, create în urma combinării uimitoarelor forțe ale râurilor, ghețarilor, vulcanilor și activității geotermale. 

Minunate Peșteri Glaciare

Imensa calotă glaciară ascunde în interiorul ei nu doar vulcani activi, ci și peșteri maiestuoase. Peştera de Cristal, situată în Parcul Naţional Vatnajokull, oferă turiștilor veritabile imagini cum rar pot fi admirate. Peșterile glaciare apar doar iarna, când râurile glaciare se retrag și apa îngheață.

Aceste opere divine, minunate, ce uimesc prin frumusețea lor, sunt într-o continuă schimbare. Sunt ca niște imense săli de expoziții, în care apar lucrări noi în orice moment. Ele au rolul unor scrisori care sunt reînnoite constant, în funcție de condițiile meteorologice și geologice. Forma, dimensiunea și chiar poziția lor se schimbă, în funcție de mișcarea ghețarilor. Astfel, peisajele mirifice, create pentru cei care vor să mediteze asupra frumuseților acestei lumi, oferă semnificații profunde.

Singurul vulcan unde se vizitează camera de magmă

Vulcanul Thrihnukagigur din Islanda este singurul vulcan din lume, în “inima” căruia se poate coborî cu un ascensor și se poate admira fascinanta cameră multicoloră. Acest vulcan a erupt ultima oară în urmă cu 4000 de ani. Pasionat de speologie Arnie Stefansson a descoperit craterul vulcanului în 1974, și a depus eforturi mari pentru deschiderea acestuia pentru publicul larg. După ce autoritățile au blocat camera cu magmă, au scos magma din interior și s-au asigurat că vulcanul este adormit, au permis, începând cu anul 2012 vizitarea camerei de magmă de către turiști.

În Vatnajökull, masiva calotă înghețată, Domnul nostru ne-a expus, spre admirație, contraste și frumuseți geografice și geologice uluitoare, pentru a ne atrage atenția asupra grandoarei artei Sale, invitându-ne să medităm asupra perfecțiunii creației Sale. Toate aceste opere arată că Creatorul acestei lumi are multe însușiri uimitoare. El vrea să expună aceste însușiri prin intermediul creației Sale. Toată creația artistică perfectă din Univers, ne informează despre existența unei frumuseți spirituale impunătoare. Nouă nu ne rămâne decât să avem disponibilitatea de a “citi” aceste adevăruri.

Bibliografie

Bediüzzaman Said Nursi, Sözler (Cuvinte), “On Birinci Söz” (Cuvantul al XI-lea), İstanbul, Editura Şahdamar, 2010.

Magnus T. Gudmundsson ve ark., The 1996 Eruption at Gjlp, Vatnajkull ice cap, Iceland: efficiency of heat transfer, ice deformation and subglacial water pressure, Springer-Verlag, 2003.

Vatnajökull, Avrupa, Reader’s Digest Seçkisi, Dünya Harikalarını Keşfedin (Descoperiți minunile lumii), İstanbul: Reader’s Digest. 2006.

adventures.is/information/icelandic-volcanoes/

www.icelandtravel.is/attractions/vatnajokull/