NU A FOST GĂSITĂ NICIO LEGĂTURĂ ÎNTRE GEN ȘI NIVELUL DE PERFORMANȚĂ LA CURSURILE DE FIZICĂ
Dew et al. Diferențele de performanță în funcție de gen în fizica introductivă: un studiu realizat într-o mare universitate de tip land-grant (Gendered performance differences in introductory physics: A study from a large land-grant university). Physical Review Physics Education Research, februarie 2021.
Un nou studiu discreditează stereotipul conform căruia studenții de sex masculin au performanțe mai bune decât studenții de sex feminin în domeniul științelor, mai precis al fizicii. Cercetătorii de la Universitatea A&M din Texas au analizat notele a peste 10.000 de studenți înscriși la patru cursuri introductive în fizică timp de un deceniu și nu au găsit nicio dovadă că studenții (de sex masculin) ar avea în mod constant rezultate mai bune decât studentele (de sex feminin) din cadrul acestor cursuri. Din analizele cercetătorilor se poate observa că, în principiu, succesul la examene și notele finale nu sunt influențate de sexul studenților. Pe lângă multiplele analize statistice efectuate pe informațiile la nivel de curs, cercetătorii au distribuit chestionare studenților pentru a vedea în ce măsură se suprapun rezultatele cu percepțiile lor. Este interesant de remarcat că în urma răspunsurilor s-a constatat că studentele aveau o părere mai proastă despre performanțele proprii, comparativ cu ale colegilor de curs. Singurul curs în care studentele și-au considerat performanța ca fiind egală cu a colegilor de sex masculin a fost matematica (algebra) mecanică, în care femeile i-au depășit pe bărbați. Acest studiu poate reprezenta un pas înainte în destrămarea stereotipului de gen privind nivelul de performanță în domeniul fizicii. Mai mult decât atât, poate contribui la lupta împotriva stereotipurilor de gen care au un impact negativ asupra atâtor studente și femei care se înscriu la cursuri de știință, tehnologie, inginerie și matematică (STEM). Toți studenții ar trebui să aibă oportunități și șanse egale de succes.
POLUAREA AERULUI POATE PROVOCA BOLI CRONICE DE INIMĂ ÎN RÂNDUL COPIILOR
Prunicki et al. Expunerea la aerul poluat este responsabilă de metilarea genelor imunoregulatoare, alterarea profilului celulelor sistemului imunitar și creșterea tensiunii arteriale la copii (Air pollution exposure is linked with methylation of immunoregulatory genes, altered immune cell profiles, and increased blood pressure in children). Scientific Reports, februarie 2021.
S-a descoperit că expunerea la aerul poluat provoacă diverse boli în rândul adulților, dar niciun studiu nu a investigat încă pe larg impactul pe termen lung asupra copiilor. Copiii expuși la aerul poluat, de exemplu la fumul cauzat de un foc neautorizat și a gazului de evacuare emis de mașini, timp de doar o zi, pot deveni mai predispuși la boli de inimă la vârstă adultă, sugerează un nou studiu. Cercetătorii au investigat efectele poluării aerului la nivel unicelular pe un grup de 221 de copii din ciclul gimnazial (6-8 ani). S-au concentrat asupra orașului Fresno din California, care are unele dintre cele mai ridicate niveluri de poluare a aerului din țară, din cauza agriculturii industriale și a incendiilor de vegetație. Folosind o combinație de concentrații zilnice constante de poluanți măsurate la stațiile centrale de monitorizare a aerului din Fresno, concentrații zilnice din eșantionarea spațială periodică și date meteorologice și geofizice, echipa de cercetare a estimat expunerile medii la poluarea aerului pe zi, pe săptămână și timp de una, trei, șașe și doisprezece luni, înainte de fiecare vizită a participanților. Dacă sunt luate în considerare în mod colectiv, chestionarele de sănătate și cele demografice, măsurătorile tensiunii arteriale și probele de sânge, datele arată că aerul poluat poate modifica reglarea genelor sistemului cardiovascular și imunitar al copiilor într-un mod care poate afecta sănătatea pe termen lung. În timp, expunerea la particule fine, monoxid de carbon și ozon este în mod special responsabilă de activitatea crescută de metilare ADN, o formă de alterare epigenetică a moleculelor de ADN, care le poate modifica activitatea, fără a le schimba secvența. Această modificare moștenită a expresiei genelor poate fi transmisă generațiilor viitoare. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că expunerea la aerul poluat duce la o creștere a monocitelor, celulele albe din sânge care joacă un rol cheie în formarea plăcilor de aterom, fapt care ar putea predispune copiii la boli de inimă atunci când ajung la vârstă adultă. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, poluarea aerului este una dintre principalele cauze de deces la copii. Copiii respiră de obicei mai repede decât adulții, ceea ce îi face mai susceptibili să dezvolte probleme de sănătate prin inhalarea rapidă a aerului de calitate scăzută. În contextul în care calitatea aerului se deteriorează la nivel global, trebuie cu toții să fim mai atenți și mai conștiincioși, pentru a proteja copiii de poluarea aerului.
AMINTIRILE ȘI SOMNUL
Clawson et al. Rolul cauzal al reactivării ansamblurilor neuronale influențate de durata somnului, care sunt activate în procesul de învățare, în consolidarea amintirilor (Causal role for sleep-dependent reactivation of learning-activated sensory ensembles for fear memory consolidation). Nature Communications, februarie 2021.
Somnul este foarte important pentru funcțiile creierului. Somnul inadecvat ne poate afecta abilitățile de concentrare, de a gândi clar și de a procesa amintirile. Studiile anterioare au arătat că regiunile creierului care sunt foarte active în timpul învățării intensive devin, în mod suprinzător, mai active în timpul somnului. Cu toate acestea, scopul biologic pe care îl servește această „retrăire” a amintirilor în timpul somnului rămâne neclar. Pentru a găsi un răspuns la această întrebare, cercetătorii au studiat modul în care amintirile asociate cu un anumit eveniment la nivel senzorial sunt formate și păstrate la șoareci. Ei au analizat în special modul în care se formează în creier o amintire înfricoșătoare legată de un anumit stimul vizual. Cercetătorii s-au concentrat pe un ansamblu neuronal specific din cortexul vizual primar, reușind să creeze un test de memorie vizuală. Când au efectuat acest test în diferite condiții, șoarecii cu un orar regulat de somn au învățat să se teamă de stimulii specifici reprezentați de un șoc electric al membrului inferior. Însă șoarecii care nu dormeau suficient nu au format nicio asociere a fricii cu stimulul vizual. Acești șoareci păreau să înțeleagă că ar trebui să le fie frică, dar este posibil să se fi pierdut conexiunea cu stimulul care să le provoace frica. Aceste observații sugerează că reactivarea neuronilor care codifică acel stimul în timpul somnului este obligatorie pentru ca aceștia să facă o asociere exactă a fricii cu un stimul vizual. Aceste constatări vin cu implicații importante pentru anxietate și tulburările de stres post-traumatic. În absența somnului, creierul pare doar să proceseze faptul că ar trebui să experimentăm emoții, dar este posibil să nu reușească să asocieze acele emoții cu cauzele exacte. Acest proces de asociere poate avea efecte negative dacă se suprapune cu tulburările de anxietate.
Comments