Omenirea, Știința și Globalizarea
Existența, care există exclusiv pentru omenire, a fost creată pentru a aduce roade pentru toți oamenii. Pământul a fost împodobit pentru umanitate, la fel cum cerul servește drept cupolă, iar soarele drept torță pentru a lumina această lume. Toată creația, cu excepția omenirii, își îndeplinește funcțiile perfect, iar toate tărâmurile dincolo de accesul umanității descriu o seninătate absolută, pace și bucurie. Un sentiment de liniște predomină în mișcarea neîncetată, în ciuda obiectelor nenumărate din spațiu, și nu se observă niciun fel de dezordine sau confuzie printre ele. Chiar dacă umanitatea a fost înzestrată cu emoții, o minte și o conștiință, oamenii sunt capabili să provoace discordie în mijlocul acestei păci și armonii universale. Din moment ce umanitatea suportă consecințele impactului său distructiv mai mult decât orice altă specie, toți oamenii ar trebui să se alăture acestei armonii prin puterea voinței lor, să descopere motivele profunde din spatele acestei păci și seninătăți și să acționeze în consecință.
Da, suntem responsabili de a ne îndeplini îndatoririle de a fi oameni. Dacă, în calitate de credincioși, avem încredere că suntem pe calea cea bună și ne îndeplinim sarcinile în conformitate, nu trebuie să ne îngrijorăm. Deoarece o viață dedicată credinței, închinării și slujirii umanității este exonerată de câștiguri materiale și de statut, aceste datorii nu pot fi afectate de conflicte și confruntări politice.
De fapt, oamenii pot avea gânduri și comportamente diferite datorită naturii lor umane. Dar responsabilitățile de a fi slujitori ai lui Dumnezeu îi împiedică să devieze de la cale. Deoarece calea și cerințele sale sunt stabilite, iar scopul este cunoscut: să observăm totul ca pe un semn al Înțelepciunii Divine, să căutăm motivele divine din spatele evenimentelor și să tragem lecții din acestea. Așa cum fizica, chimia, astronomia, astrofizica și biologia – toate titluri ale creației lui Dumnezeu în univers – au legi, și istoria are legile sale. Dumnezeu ne-a făcut cunoscute aceste legi prin Profetii și Cărțile Sale. Astfel, fiecare eveniment este un mesaj de la El, o lumină pe calea noastră, o sursă de entuziasm în inimile noastre.
Consecințele negative ale avansării tehnologice
De la Renaștere, omenirea a conceput inovații uimitoare în domeniul științei și tehnologiei. Mai ales în epoca noastră, tehnologia informației și transporturilor a avansat cu o viteză incredibilă. Este o epocă a vitezei. Pentru unii, timpul dintre fericire/confort și gând/acțiune s-a redus pe măsură ce distanțele s-au micșorat. Ei își ating obiectivele rapid sau sunt împiedicați neașteptat să o facă. Poate că în viitor ne vom confrunta cu o lume în care evenimentele se petrec prea repede. Nu putem înțelege pe deplin avantajele și dezavantajele unei astfel de lumi, iar pentru moment acestea sunt subiecte pentru filme și cărți de science fiction. Totuși, trebuie să recunoaștem că astfel de posibilități ne fac să tremurăm, chiar dacă avem încredere deplină în Dumnezeu și în dreptatea Sa.
Știința și tehnologia
Trebuie să lăudăm cercetarea științifică, minunile civilizației și rezultatele inovației tehnologice. Cu toate acestea, ar putea viteza și globalizarea, rezultatul atâtor eforturi și strădanii intelectuale, să servească un scop mai înalt? Ar putea timpul și spațiul, care sunt comprimate din ce în ce mai mult în fiecare zi, să servească un scop mai nobil? Sau au devenit scopuri în sine, servind îmbunătățirea materială a deținătorilor de patente? Dacă descoperirea celor mai ascunse lucruri și cunoașterea fiecărui oraș din lume au prioritate față de valorile și nevoile noastre morale, nu ar fi de dorit o lume fără aceste progrese, dar în care oamenii să fie mult mai fericiți?
Deși știința și tehnologia nu au fost niciodată nevoile primare ale umanității, este greșit să le respingem în favoarea unor filozofii idealiste. În cel mai bun caz, o astfel de respingere ar fi utopică. Ceea ce este important aici este cine controlează știința și tehnologia și în ce scopuri servesc acestea. În mâinile câtorva indivizi iresponsabili, știința ar putea transforma lumea într-un iad, în timp ce nimeni nu a fost vreodată rănit de o armă aflată în mâinile unui înger. Știința și tehnologia sunt de dorit atâta timp cât servesc valorile umane, aduc pace și fericire, contribuie la armonia internațională și ajută la rezolvarea problemelor materiale și spirituale ale omenirii. Dacă se îndepărtează de aceste scopuri și servesc interesele câtorva persoane, lumea ar fi mai bine fără ele.
Știința și tehnologia trebuie evaluate din această perspectivă. Cui servește știința în zilele noastre? Relațiilor dintre indivizi și state, respectului reciproc, iubirii, adevărului și înțelegerii; înșelăciunii, corupției, calomniei, căutării greșelilor altora și invadării intimității; sau capitalului și celor puternici?
Dacă știința și tehnologia servesc valori negative, ele vor provoca un coșmar global. Dacă globalizarea se bazează pe aceste valori, atunci un sfert din populația lumii va continua să nu aibă apă potabilă, răspândirea SIDA va crește, serviciile de sănătate vor deveni un sector industrial, iar poluarea globală se va agrava. O parte semnificativă a populației mondiale va continua să fie privată de drepturi democratice, iar terorismul generalizat va prevala.
Fundamentele vieții sociale
Fundamentele vieții sociale constau în patru aspecte: religia, legea, valorile morale și puterea.
Religia:
O persoană sau o societate fără religie nu poate supraviețui mult timp sau nu poate fi de folos altora. În esență, religia este un fenomen care este determinat independent de noi și care a fost făcut parte din viețile noastre. Prin urmare, este un element crucial care ne oferă nevoile materiale și spirituale și care modelează viețile noastre personale și de familie.
Chiar dacă am fi perfecți, elemente incontrolabile ar continua să ne modeleze viața. De exemplu, momentul și locul nașterii și morții noastre sunt determinate. Nu avem niciun cuvânt de spus în alegerea părinților și fraților noștri, a locului nașterii și copilăriei, a limbii, rasei și trăsăturilor fizice. Corpul nostru funcționează fără voința noastră, deoarece nu putem controla nici măcar foamea, setea sau somnul. Nu ne determinăm nevoile esențiale și modalitatea de a le obține. Contribuția noastră la funcțiile zilnice, cum ar fi mâncatul și băutul, constă doar în muncă pentru a obține și apoi consuma mâncarea. Indiferent ce ne dorim, suntem înconjurați de condiții obligatorii.
Legea:
Religia are un rol important și în determinarea legilor care ne modelează viețile. Deoarece legile nu sunt scopuri în sine, ele sunt valoroase doar în măsura în care servesc indivizii și societatea. Pentru a avea o societate sănătoasă, legile nu ar trebui să contravină naturii și legilor creației. De asemenea, ar trebui să ia în considerare religia națiunii, istoria, sociologia, antropologia, precum și legile naturale ale fizicii și chimiei, deoarece legea nu este o știință independentă, ci una care cuprinde totul. Dacă acest lucru nu ar fi cazul, legile nu s-ar potrivi esențelor națiunii și, prin urmare, ar fi mai dăunătoare decât benefice.
Atunci când se redactează legi, este esențial să se cunoască perfect umanitatea, să se ia în considerare natura fundamentală a oamenilor, să se înțeleagă nevoile lor și să se caute modalități de a le satisface și să se analizeze relațiile interpersonale și dinamica societății. Deși puterea are un rol în aplicarea legii, rolul religiei este, de asemenea, semnificativ. Religia este definită ca având credință în existența unei Ființe Supreme care este conștientă constant de acțiunile, intențiile și gândurile noastre. Astfel, religia ne învață că, chiar dacă reușim să evităm legea și să scăpăm de pedeapsă în această viață, vom fi trași la răspundere pentru toate faptele noastre în viața de apoi.
Valorile morale:
Religia și valorile morale care formează baza sa au fost universal acceptate de-a lungul istoriei și sunt independente de timp și loc. Impactul valorilor morale asupra unui individ depinde de credințele religioase și de modul în care acestea sunt trăite. În plus, ele joacă un rol semnificativ în educarea oamenilor, în aplicarea legii și în obținerea efectelor dorite. Posibila argumentare că religia și valorile morale nu au loc în societățile dezvoltate este greșită, deoarece oamenii din multe țări dezvoltate sunt foarte dedicați religiei lor.
În ciuda celor peste 200 de ani de corupție a valorilor religioase la nivel mondial, oamenii se îndreaptă din nou spre religie. În multe țări dezvoltate, liderii sunt religioși, chiar dacă populația poate fi ignorantă cu privire la valorile religioase. Chiar dacă aceste țări sunt seculare, nu a existat nicio încercare de a controla religia pentru viața individuală sau socială. Mai mult decât atât, religia are un cuvânt de spus în politicile interne și externe. De exemplu, putem observa influența religiei asupra codurilor penale ale acestora.
Chiar și istoricii occidentali afirmă că creștinismul este cel mai important element în modelarea structurii sociale moderne a Occidentului. Potrivit acestora, creștinismul a jucat întotdeauna un rol crucial în determinarea legilor, sărbătorilor religioase, rugăciunilor publice și multor alte aspecte ale vieții sociale și politice.
Puterea:
Aceasta este un aspect foarte important al vieții sociale, deoarece fără ea legile nu pot fi aplicate, iar securitatea internă și externă nu poate fi stabilită. Dar puterea nu este – și nu ar trebui să fie – un scop în sine. Ea este valoroasă doar atâta timp cât servește legii, justiției și dreptății. Omenirea încă se confruntă cu o problemă de lungă durată: Ce trebuie făcut atunci când individualitatea depășește toate valorile, rasismul învinge principiile universale, iar rezolvarea disputelor internaționale este decisă prin forță? Nu putem vorbi despre raționalitate și justiție atunci când problemele sunt abordate doar cu forța brută. Puterea este o forță potențială care ar putea ajuta la rezolvarea unor probleme dacă este folosită rațional. Dacă puterea este condusă de emoții, este un instrument dăunător. Ceea ce l-a făcut pe Alexandru cel Mare să amețească, a distrus geniul lui Napoleon și l-a transformat pe Hitler într-un monstru a fost nebunia de a înlocui justiția cu puterea. Se pare că necazurile noastre actuale vor continua până când cei puternici vor decide să adere la justiție, iar oamenii vor judeca cu dreptate, depășindu-și grijile zilnice.
The Fountain, ianuarie-martie 2003, Issue 41
Comments