Când morții i se dă o fărâmă temporară de viață
O fărâmă de viață
În Al Douăzecilea Cuvânt, Bediuzzaman Said Nursî, un teolog și învățat islamic al secolului al XX-lea, folosește o sintagmă interesantă, prin care susține că miracolele Profetului reprezintă cel mai înalt prag pe care pot să-l atingă descoperirile științifice și de aceea, spre ele ar trebui să tindă omenirea.
![](https://static.wixstatic.com/media/9bb9b0_d5aa9dcb447d47ab856c9922f6abe894~mv2.jpeg/v1/fill/w_980,h_613,al_c,q_85,usm_0.66_1.00_0.01,enc_auto/9bb9b0_d5aa9dcb447d47ab856c9922f6abe894~mv2.jpeg)
Cuprinsul articolului:
· Miracolele Profetului reprezintă cel mai înalt prag pe care pot să-l atingă descoperirile științifice și de aceea, spre ele trebuie să tindă omenirea.
În Al Douăzecilea Cuvânt, Bediuzzaman Said Nursî, un teolog și învățat islamic al secolului al XX-lea, folosește o sintagmă interesantă, argumentând că miracolele Profetului reprezintă cel mai înalt prag pe care pot să-l atingă descoperirile științifice și de aceea, spre ele trebuie să tindă omenirea. În interpretarea versetului despre miracolele lui Iisus, pacea fie asupra Sa, în care se spune că Iisus putea să învie morții cu voia lui Dumnezeu, Nursî sugerează că există un leac pentru fiecare boală, la care se poate ajunge prin cercetarea științifică. Nursî folosește, de asemenea, următoarea sintagmă interesantă în acest fragment: „Morții i se poate da o fărâmă temporară de viață” [1]. În timp ce unii sunt de părere că prin aceasta Nursî atrage atenția asupra descoperirilor din medicină, precum transplantul de organe sau folosirea aparatelor de ventilație, s-ar părea că sensul sintagmei merge chiar mai departe de atât.
În Coranul cel Sfânt se vorbește despre câteva evenimente miraculoase privind învierea morților. În Sura Al-Baqara (2:67-73), în Coranul cel Sfânt este povestită întâmplarea care a dat numele capitolului (în traducere, „Sura Vacii”) : Dumnezeu i-a cerut Profetului Moise, pacea fie asupra Sa, și oamenilor săi să sacrifice o vacă și să lovească un om mort cu o bucată din ea, urmând ca mortul să fie readus la viață și să le spună cine l-a ucis. Astfel, Coranul reconfirmă că Dumnezeul cel Atotputernic are puterea de a învia morții. Reflectând asupra acestui verset, Fethullah Gülen susține că pe lângă gestul miraculos de a lovi mortul cu o bucată din corpul vacii, rostul acestei întâmplări ar fi să indice că omenirea este îndrumată către o reușită științifică sau tehnologică [2]. În medicină, medicamentele biologice folosite în tratarea anumitor boli sunt realizate cu extracte provenind de la anumite animale. De asemenea, anumite medicamente, precum insulina, au la bază capacitatea bacteriilor de a produce proteine codate de gene. Poate că medicamentele biologice obținute cu ajutorul altor organisme vii poate să se refere la capacitatea de a da morții „o fărâmă temporară de viață”. În această privință, cercetătorii sunt în mod deosebit interesați de celulele stem și potențialul lor. Această metodă presupune folosirea celulelor stem ale unei persoane pentru a produce organe, țesuturi și a înlocui organele nefuncționale cu altele noi, fără riscul respingerii. Încă nu există rezultate pozitive în această privință, dar s-a demonstrat că celulele stem prelevate de la o persoană și transplantate într-un alt embrion uman au început să se dezvolte [3]. Numai Dumnezeu știe; dar această metodă poate să fie dovada care să justifice lovirea unui mort cu o bucată dintr-o vacă, dacă este să facem referire la versetul anterior menționat.
Sura Al-Baqara mai oferă două alte exemple privind readucerea la viață a morților. Un om dintr-o cetate căzută în ruină moare și se întreabă, mirat, „Cum va putea Dumnezeu să readucă la viață această cetate s-a stins?”. Dumnezeu l-a înviat după o sută de ani și l-a întrebat „Cât timp ai stat tu așa?”. Acesta a spus: „Am fost mort timp de o zi sau o parte dintr-o zi.” Dumnezeu i-a răspuns: „Nu, ai fost mort timp de o sută de ani. Dar uită-te la mâncarea și băutura ta: nu s-au stricat; și uită-te la asinul tău!” Din verset aflăm că numai oasele mai rămăseseră de asin (2:259).
Următorul verset vorbește despre Profetul Avraam, pacea fie asupra Sa, care l-a rugat pe Dumnezeu să-i ofere certitudinea învierii. Acesta a trebuit să sacrifice patru păsări, iar apoi să le lase rămășițele pe patru munți diferiți. Păsările au înviat și au zburat înapoi la el (2:260). Deși poate nu are pe deplin o legătură concretă cu tema învierii, „Legenda celor șapte adormiți”(Sura Al-Kahf) este cu siguranță intrigantă și are o temă asemănătoare. Prin voia lui Dumnezeu, șapte tineri au dormit într-o peșteră timp de aproximativ 300 de ani, iar apoi au fost readuși la viață temporar. Aceștia au crezut însă că doar au tras un pui de somn. Probabil că erau niște tineri iscusiți și bine educați, cu poziții înalte în societate, însă faptul că dormiseră timp de trei secole i-a făcut să-și piardă statutul și probabil să-i dezamăgească pe cei care le-au oferit sprijin cât încă mai trăiau. Însă scopul înțelept al lui Dumnezeu cel Atotputernic a fost ca acei oameni să trimită un mesaj generațiilor viitoare, adică nouă, și lor să le ofere o pomenire demnă de laudă după moarte. În aceeași sura se vorbește și despre călătoriile Profetului Moise, pacea fie asupra Sa, pe care îl însoțea Iosif (Yusha ibn Nun), în timpul cărora peștele pregătit pentru cină pe care îl aveau la ei a înviat și apucat drumul spre mare (18:61-64). Tradiția Profetului Mahomed, pacea și binecuvântările fie asupra Sa, amintește despre cum acesta a vorbit cu o tânără moartă, cu voia lui Dumnezeu, pe care a încercat să o readucă la viață datorită rugăminților părinților ei, însă fata a refuzat să se întoarcă, deoarece era mult mai fericită acolo (în Viața de Apoi) [4].
Prevenția îmbătrânirii, împreună cu dorința de a atinge nemurirea, au fost dintotdeauna cele mai mari aspirații ale oamenilor. Câțiva oameni de știință și filosofi ai secolului trecut au susținut că acest lucru ar putea să devină realizabil în secolul al XXI-lea. Sura Al-Baqara vorbește despre o societate-prototip, însetată de viață, subliniind că oamenii acestei socetăți își doresc să „trăiască 1000 de ani”. (2:96) Poate că scopul final al cercetării medicale de astăzi este să se asigure că oamenii devin nemuritori pe această lume. Profetul Mahomed, pacea fie asupra Sa, ne avertizează că aceasta este o dorință deșartă, chiar dacă ar trebui să luptăm pentru vindecare prin toate mijloacele posibile: „O, slujitori ai Domnului, căutați leac pentru bolile voastre. Adevărat este că Dumnezeu n-a lăsat nicio boală incurabilă, în afară de una singură: bătrânețea (sau moartea, într-o altă variantă)” [5]. Laureatul Nobel, Alexis Carrel, susținea că celulele umane pot deveni nemuritoare în condiții favorabile, dar Leonard Hayflick a demonstrat ulterior că diviziunea celulară este limitată, din cauza degradării ADN-ului și scurtării telomerilor [6,7]. Potrivit Limitei lui Hayflick, în cele mai bune condiții, o persoană poată să trăiască cel mult 125 de ani. Telomerii reprezintă o structură aflată la capătul cromozomilor, care protejează ADN-ul. În timpul regenerării celulare, își pierd din lungime odată cu fiecare diviziune celulară. Numărul diviziunilor scade după o anumită limită critică. Oamenii de știință visează să întârzie procesul de îmbătrânire prin reactivarea acestor telomeri, dar nu au făcut mare progres, deși în urma experimentelor pe șoareci s-au obținut rezultate pozitive.
Marile corporații tehnologice au început recent să facă investiții considerabile cu scopul de a găsi modalități de prelungire a duratei de viață a oamenilor. Venkatraman Ramakrishan, laureatul Premiului Nobel pentru Chimie din 2009 afirma că „Miliardarii din California se distrează atât de bine la petrecerea vieții încât n-ar mai vrea ca aceasta să se termine” [8]. Investițiile și eforturile din acest domeniu nu par foarte promițătoare, deoarece corpul uman nu este făcut să fie nemuritor. În schimb, cercetătorii caută să combine creierele oamenilor cu un computer, lucru care ar însemna transferarea informațiilor din creierul uman într-un computer. În lumea de astăzi, în care cercetarea în domeniul inteligenței artificiale avansează cu rapiditate, obiceiurile și amintirile unui om s-ar părea că pot fi transferate într-un computer. Elon Musk, fondatorul Neurolink, o companie care caută să refacă memoria folosindu-se de gadgeturi introduse în creierul uman, a afirmat la un moment dat că inteligența digitală și cea biologică vor converge în timp, prin interacțiunea tot mai frecventă. Acest lucru sună promițător pentru tratamentul unor afecțiuni precum Alzheimer. Există însă o altă pistă în această cercetare, potrivit lui Josh Bocanegra: „La timpul potrivit, atunci când tot progresul necesar va fi atins, vom putea să criogenăm creierul, să creăm un alt corp, să tratăm orice leziune a creierului și să îl transferăm în noul corp” [9]. Acesta poate să fie un corp artificial, creat cu ajutorul celulelor stem, care să fie susținut de anumite dispozitive robotice. Ray Kurzweil, care lucrează la proiectul Google privind învățarea automată, susține că până în anul 2029, am putea folosi mici dispozitive robotice care să realizeze o conexiune între creierul uman și computere. Un alt futurist, Ian Pearson, prezice că în anul 2050, oamenii vor atinge nemurirea virtuală și că personalitatea unei persoane transferată într-un computer va putea să comunice cu oamenii din viitor [9]. Un articol recent apărut în New York Times sugerează că implantul de creier ar putea să schimbe omenirea [10].
În cele din urmă, este greu să prezicem măsura în care vor avansa descoperirile științifice și tehnologice. Idea nemuririi ne duce cu gândul la spusele lui Nursî, care afirma că este imposibil ca Lacul Barla (din orașul în care locuia la vremea aceea) să fie distrus la acel moment, dar că oamenii pot să-și imagineze cum este distrus și imaginația lor să nu schimbe realitatea. Însă fiecare proces de imaginație prin care moartea este eliminată poate să servească drept o speranță falsă pentru oamenii care raționalizează totul și încearcă să uite de ideea morții, agățându-se și mai ardent în acest fel de plăcerile lumești. În această privință, Profetul Mahomed, pacea fie asupra sa, ne arată maniera corectă de a gândi: „Să ne amintim de moarte cât mai des, căci înăbușă plăcerile” [11].
În Coran, cele mai importante versete cu privire la învierea morților sunt despre miracolele lui Iisus, pacea fie asupra Sa. Se pune accent pe faptul că Iisus a suflat peste un obiect din lut, care avea forma unei păsări, iar aceasta a căpătat viață prin voia lui Dumnezeu; și că a înviat morții și a vindecat oamenii bolnavi (3:49). De fapt, momentul în care Fecioara Maria a rămas însărcinată cu Iisus și faptul că Iisus avea darul graiului, bebeluș fiind, sunt de asemenea miracole ale medicinei. Este interesant de observat că în prezent, precum s-a întâmplat și în vremea lui Iisus, gândirea materialistă este predomină în cercetarea științifică și medicală, care sunt construite în principal pe o perspectivă materialistă. Aproape toate descoperirile sunt folosite ca dovezi în favoarea necredinței. Acestea întăresc mândria celor care le formulează. Nursî prezice că Creștinismul va fi purificat de superstiții la Sfârșitul lumii și că știința va domina, având cea mai mare putere. Dacă o asemenea purificare va avea loc, atunci logic ar fi că nu se va petrece doar la nivel politic și administrativ. Se prea poate ca schimbarea la nivel științific sau, mai exact, schimbarea perspectivei medicale să constituie o etapă majoră în procesul de purificare care ar putea să salveze medicina modernă și știința din gheara materialismului și să devină instrumente ale descoperirii adevărului. Cine știe? Numai Dumnezeu cel Atotputernic poate să îi dea unui bebeluș vulnerabil și slab puterea de a vorbi, pentru a transmite un mesaj unei societăți pur materialiste, ca o manifestare a puterii Sale divine.
Surse:
1. Bediuzzaman Said Nursi, 20th Word, First Station, Words.
2. Fethullah Gülen, Kurandan İdrake Yansıyanlar.
3. https://www.nytimes.com/2017/01/26/science/chimera-stemcells-organs.html
4. Bediuzzaman Said Nursi, 19th Letter, Letters.
5. Bukhari, Tib 1; Abu Dawud, Tib 1; Tirmidhi, Tib 2.
6. Carrel A, Ebeling AH. Age and multiplication of fibroblasts. J Exp Med 1921.
7. Hayflick L. The limited in vitro lifetime of human diploid cell strains. Exp Cell Res 1965.
8. https://www.livemint.com
9. https://www.entrepreneur.com/article/307675
10.https://www.nytimes.com/2020/08/28/opinion/sunday/brain-machine-artificial-intelligence.html
11. Tirmidhi Hadith No. 2307.
Comments