Fethullah Gülen, învățatul musulman care a inspirat mișcarea educațională globală numită Hizmet, nu numai că a contestat părerile cele mai întâlnite despre islam în Occident și anumite practici ale musulmanilor, dar a creat și un spațiu pentru cei cu înclinații umanitare, nu doar pentru adepții islamului, ci și a altor religii, în care să fie puse în practică valorile umane.
Încă din anii 1960, învățăturile lui Gülen au mobilizat zeci de mii de oameni să depună eforturi pentru a oferi ajutor celor aflați în nevoie, indiferent de religia, etnia sau naționalitatea lor și, în consecință, pentru a transforma societatea într-una mai incluzivă.
Organizațiile neguvernamentale (ONG) și alte organizații inspirate de Gülen nu numai că lucrează în domeniul educației care se adresează tuturor membrilor societății, ci urmăresc și dezvoltarea acestora prin implementarea de spații de lucru și medii de viață holistice, în care să poate fi fructificate toate calitățile pozitive ale participanților la mișcare. Aceste eforturi au adus rezultate notabile datorită renunțării la obiceiul de a limita implicarea femeilor la îndatoririle casnice, obicei care încă predomină în multe societăți tradiționale. De la începuturile sale, învățăturile mișcării au tins spre o abordare care să cuprindă omenirea în întregimea ei, chiar dacă Gülen nu consideră nicio comunitate sau grup social ca fiind alteritatea socială sau politică. Hizmet este un bun exemplu de mișcare socială religioasă care nu se limitează la țara de origine, ci se adresează atât societăților bogate, cât și celor sărace de pe întregul glob, prin intermediul unei abordări umanitare.
Mulți intelectuali occidentali au asociat mișcarea cu un așa-numit „islam moderat”, diferită fiind de unele dintre mișcările „doctrinare” care există în Asia de Vest și Asia de Sud-Est. În mod remarcabil, învățăturile lui Gülen s-au concentrat și au pus un accent puternic pe educație. Primele oportunități au fost oferite fetelor care aparțineau familiilor musulmane din Turcia și care nu aveau încredere să își trimită fiicele în diferite orașe pentru a urma studii superioare. Odată cu înființarea căminelor Hizmet în toată țara, care au promis și oferit siguranță și încredere, acest lucru a devenit posibil. Hizmet a oferit și burse pentru fete, inclusiv celor care doreau să continue să poarte vălul la universitate, un act considerat până de curând ilegal în Turcia. Lupta lui Gülen pentru șanse egale a dus la o creștere a procentului de alfabetizare a femeilor din societatea de baștină a Hizmet, Turcia.
PATRIARHIATUL ÎN SOCIETĂȚILE MUSULMANE
Patriarhatul a reprezentat o caracteristică predominantă a multor sisteme sociale tradiționale de-a lungul istoriei și în rândul tuturor națiunilor. Alături de multe alte reforme, Islamul a fundamentat și un set de principii de bază care să stea la temelia unei societăți mai juste, în care femeile să se poată bucura de un tratament și drepturi egale cu ale bărbaților. În timpul Profetului, existau exemple remarcabile de femei care îndeplineau cu brio rolul de om de afaceri, profesor, precum și războinic. Astfel de roluri și contribuții exemplare ale acestor femei au suferit de atunci eșecuri din cauza multiplilor factori. Un motiv pentru prezența lor endemică este răspândirea bruscă a islamului și lipsa evoluției organice și a adoptării practicilor cu adevărat islamice, pe de o parte, și o transmitere a obiceiurilor culturale preislamice, pe de altă parte. Prin abordarea specifică islamului, bazată pe egalitatea ambelor sexe nu se putea obține controlul deplin asupra multor obiceiuri și practici restrictive și patriarhale preexistente, care au continuat să domine societățile. Drept urmare, femeile au fost închise în casele lor, li s-a refuzat accesul la educație și la spațiul public. Pudoarea cu care trebuiau să se comporte femeile a fost folosită pentru a le limita interacțiunea cu lumea exterioară. Femeile nu numai că au fost tratate mai mult ca mame care trebuiau să se îngrijească de copii, înainte de a face orice altceva, dar au fost și asociate cu onoarea bărbaților și au avut de suferit din această cauză.
Toți acești factori au contribuit în mod colectiv la o abordare patriarhală și misogină în multe societăți islamice de astăzi. În ultimii ani, femeile au fost nevoite să suporte greutățile configurațiilor capitaliste extrem de competitive la locul de muncă, care nu doresc să investească într-o forță de muncă care are un orar limitat de producție. Formarea lor este văzută ca o risipă, iar greutățile lor psihologice și emoționale ca o pierdere pentru întreprinderile economice care le angajează.
Este imperativ să amintim faptul că misoginismul predominant și răspândit în unele societăți musulmane nu se bazează deloc pe tradițiile islamice.
Există mai multe versete în Coran în care bărbaților și femeilor li se acordă un spațiu și statut egale în societate. Cu toate acestea, Coranul și practicile islamice fac o distincție pe baza diferențelor fiziologice și biologice dintre bărbați și femei. În unele tradiții islamice atribuite Profetului Mahomed (pacea fie asupra Sa) diferențele devin evidente, de exemplu, în afirmația „Raiul se află sub picioarele mamei tale” și într-o referire care este adesea adusă în discuție, și anume cea în care Profetul a fost întrebat de un om: „Cine merită cea mai bună companie a mea?”, Profetul a răspuns: „Mama ta”. Apoi omul a întrebat: „Apoi cine?” Profetul a răspuns: „Mama ta”. Omul a întrebat din nou: „Iar apoi cine?” Profetul a răspuns: „Mama ta”. Omul a mai întrebat o dată: „Iar apoi cine?” Profetul a răspuns: „Tatăl tău”.
De asemenea, este adevărat că răspunsul ostil al anumitor învățați islamici la influența occidentală a dus la restrângerea rolului femeilor în societățile musulmane.
Fiind o femeie musulmană care a crescut în nordul Indiei, consider că este imperativ să remarc faptul că femeile membre și voluntari din multe organizații sociale de caritate sunnite joacă roluri limitate ce țin de casă și de halaqa (cerc de studiu al Coranului, n. tr.). Deși femeile din aceste comunități sunt implicate activ în activități ce țin de rolurile lor sociale și politice și au locuri rezervate în adunările publice, inclusiv în moscheile locale, încă sunt necesare schimbări semnificative în ceea ce privește implicarea femeilor.
HIZMET CA MIȘCARE SOCIALĂ
Religia a fost sursa multor mișcări sociale care au transformat societățile. Nu numai că religiile oferă sprijin în fața adversităților, dar au și capacitatea de a produce lideri carismatici în jurul cărora să se dezvolte mișcarea. Astfel de lideri vin cu idei care pot îi pot încuraja pe oameni să îi slujească lui Dumnezeu și să restabilească ordinea în lumea pe care El a creat-o.
În timp ce diferite teorii caută să înțeleagă motivul pentru care mișcările sociale se formează și au succes, teoriile timpurii ale științelor sociale au subliniat că mișcările iau ființă pentru a soluționa nemulțumirile grupurilor marginalizate și defavorizate. Ele pot include, de asemenea, lupta împotriva discriminării participanților. Aceasta a fost originea „mișcării Hizmet”, atât de populară acum; un nume folosit interșanjabil cu „mișcarea Gülen”. A luat naștere ca o alternativă, la sfârșitul anilor 1960, sub îndrumarea spirituală a învățatului islamic Fethullah Gülen, într-o perioadă în care Turcia devenise un câmp de luptă pentru fasciștii și extremiștii socialiști. În acel moment, masele conservatoare, așa-numiții „turci negri”, se confruntau deja cu discriminarea și persecuția din partea „laicilor” și a elitei, „turcii albi”. Gülen s-a inspirat din moștenirea intelectuală a lucrărilor lui Said Nursî, un învățat și scriitor islamic de origine kurdă, influent și foarte apreciat. Nursî a predicat într-o perioadă pe care el a numit-o „exces kemalist” și s-a retras din viața publică ca urmare a „samavolniciei administratorilor”.
În timp ce Nursî și-a petrecut ani din viață în exil și arest și a fost forțat să se folosească de introspecție pentru a avea o mai bună înțelegere și viziune asupra vieții umane, Gülen, într-un scenariu politic schimbat, spera să-i vadă pe musulmani căutând modalități de a contribui la nevoile sociale, culturale și intelectuale ale societății prin interacțiune.
În ceea ce privește chestiunea mai sensibilă a vălului islamic și interzicerea purtării acestuia în Turcia și în alte țări, domnul Gülen a fost un susținător vocal al concentrării pe ceea ce este mai bun pentru societăți și indivizi pe termen lung. El și-a încurajat adepții să acorde educației importanța cuvenită și a reiterat că, deși vălul este o parte importantă a credinței, tinerele musulmane ar trebui să caute modalități alternative de a-și continua educația în numele unui scop înalt de emancipare femeilor. Gülen rămâne un susținător ardent al educației femeilor. Importanța accesului la învățământul superior și recompensele sociale care îl însoțesc, precum și angajamentul și dedicația pentru dezvoltarea personală, în viziunea predicatorului, sunt instrumentele formidabile pe care femeile le au la dispoziție pentru a alege cum să se pună în slujba omenirii și să participe în mișcarea Hizmet, după propriile condiții.
EMANCIPAREA FEMEII ÎN MIȘCAREA HIZMET
Mișcarea Hizmet a depășit etapa în care reprezenta o simplă declarație cu privire la rolurile femeilor în societățile musulmane. În loc să se limiteze la concepții declarative despre cum ar trebui să arate o societate musulmană egalitară, mișcarea și-a pus în practică învățăturile.
A ajutat la emanciparea femeilor, încredințându-le putere și autoritate în structura sa organizatorică. În timp ce făcea cercetări despre mișcare pentru acest articol, autoarea a descoperit profiluri ale mai multor femei de succes care excelează în rolurile îndeplinite în cadrul organizațiilor afiliate ale Hizmet. Hizmet a oferit femeilor funcții fruntașe ca purtători de cuvânt și redactori-șefi; acestea sunt administratori și profesori în școlile afiliate, funcții de mare importanță spirituală și religioasă.
Gülen consideră includerea femeilor ca fiind vitală pentru obținerea unei societăți unite și o dă frecvent drept exemplu pe soția profetului, Aișa, care continuă să fie foarte apreciată în lumea islamică, deoarece a fost o învățată a islamului. I-a îndrumat pe ceilalți și a răspuns la multe întrebări despre acțiunile Profetului, un subiect de mare interes și importanță pentru musulmani.
Învățăturile lui Gülen i-au determinat pe oamenii inspirați de el să creeze platforme și oportunități pentru ca femeile să își asume diferite roluri de conducere, fie ca purtător de cuvânt al unui ONG, redactor-șef al unui ziar, administrator al unei moschei, profesor de religie al comunității dintr-un oraș. În predicile sale, Gülen readuce în discuție că în timpul Profetului, femeile participau la fel de activ la viața socială precum bărbații. El adaugă, de asemenea, că este cel mai indicat ca o societate să creeze un cadru adecvat și potrivit pentru femei.
În predicile lui Gülen se găsesc referiri la includerea principială a femeilor în forța de muncă. El subliniază că femeile nu trebuie să fie împovărate sau limitate la îndeplinirea rolurilor lor casnice sau responsabilităților profesionale și că, dacă excelează în ambele, atunci ar trebui să li se ofere un mediu care să fie propice pentru a-și pune în valoare întregul potențial.
Gülen invită la o solidarizare a membrilor societății, care poate fi posibilă numai dacă există o participare adecvată și proporțională a tinerilor și bătrânilor, precum și a bărbaților și femeilor. Reîntorcându-se pe vremea Profetului islamului, el menționează că slujirea, în islam, se adresa tuturor, atât bărbaților, cât și femeilor.
Într-una dintre predicile sale, Gülen a afirmat că: „S-ar putea ca femeile să se afle în circumstanțe specifice și nu ar fi corect să le impunem standarde copleșitoare, dar ar trebui să le atribuim responsabilități pe măsura capacității lor”, însă, tot el adaugă că „este necesară o abordare realistă, în care femeile sunt incluse în fiecare componentă a vieții sociale, așa cum s-a întâmplat pe vremea Profetului” [1].
Gülen le cere atât bărbaților, cât și femeilor să-și asume responsabilitatea pe care o presupune condiția umană, iar modalitatea de a o face, spune el, în stilul său poetic, este „să nu se calce pe bătături”. Avertizează împotriva înstrăinării oamenilor sau pierderii prietenilor din cauza unui limbaj, dispoziție sau cuvinte nepăsătoare. Duce mai departe discuția din acest punct, subliniind că feedbackul, conversațiile și ideile pot prospera numai atunci când sunt susținute de rațiune și coerență. Atenția sa desăvârșită și accentul pus pe sensibilitatea culturii și civilizației locale par să fie esențiale în pledoariile sale. Nu își îngrădește preocupările, limitându-se doar la a ameliora situația în care se află omenirea sau musulmanii, ci are o abordare mai universală, observând că Dumnezeul Islamului, Allah, nu i-a instruit și nici obligat pe adepții Săi să ajute și să fie alături doar de musulmani, ci de întreaga Sa creație, adică întreaga omenire.
Gulen avertizează că nu se ține seama de chestiunile delicate, cum ar fi situația în cauză, și că aceasta poate fi înrăutățită atunci când are loc confruntarea dintre culturile care nu sunt deschise în a susține femeile să participe la consolidarea comunității și la activitățile sociale. Bazându-se pe aceste învățături, adepții domnului Gülen s-au folosit de puterea exemplului, oferind nu doar sprijin spiritual și profesional, ci și sprijin moral și social, prin intermediul organizațiilor și rețelelor pe care le-au format.
Prin rețeaua pe care Hizmet a pus-o la dispoziția adepților se clădesc asociații și legături, formate datorită mediului sigur oferit în cadrul „sohbet” (grupuri de discuții) și „ders” (grupuri de studiu islamice), care le ajută pe aceste femei cu înclinații religioase să găsească persoane care au aceleași idei.
Întrucât „hicret”, echivalentul în turcă pentru cuvântul arab „hijra”, conceptul islamic de migrare, este o trăsătură esențială a învățăturilor lui Gülen, voluntarii Hizmet servesc adesea departe de țara natală sau regiunea de origine. Acest lucru întărește nevoia de interacțiune și sprijin interfamiliale, în timp ce voluntarii își construiesc o viață în alte țări, departe de propria lor familie, în locuri în care nu întotdeauna înțeleg limba, cum funcționează principiile locale și etice sau nu se regăsesc în noile culturi. În unele cazuri, în care familii întregi, inclusiv femei și copii se mută în medii nefamiliare, femeile din astfel de familii găsesc companie și sprijin emoțional și în afara caselor lor. În împrejurările în care femeile sunt voluntare cu normă parțială sau se află în concediu de la muncă sau sunt gospodine cu normă întreagă, această oportunitate de a crea rețele prin care se crează afaceri, se oferă hrană și cultură devine un punct central în viața lor socială.
CONCLUZIE
Abordarea lui Gülen întruchipează stilul de viață islamic care este de fapt foarte incluziv și egalitar, într-un sens modern, și arată că islamul și modernitatea nu sunt incompatibile în maniera în care sunt percepute chiar și de musulmanii din multe părți ale lumii. Gülen se referă atât la contribuția bărbaților, cât și a femeilor în Hizmet ca fiind precum cele două fețe ale unei monede – dacă una lipsește, moneda devine lipsită de valoare.
Hizmet a oferit o alternativă persoanelor cu chemare spirituală, care caută să ducă o viață echilibrată și modernă, laică, dar care au făcut din serviciul social o parte esențială a existenței lor de zi cu zi. Aceasta, la rândul său, s-a metamorfozat într-o mișcare puternică de transformare și includere socială.
Mișcarea este un exemplu pentru modul în care transformarea societății devine posibilă prin serviciul oferit celorlalți, prin eforturile unei comunități alcătuite din adepți ai schimbării dedicați și generoși. Nu numai că mișcarea oferă femeilor oportunități în sferele profesionale, dar cuprinde și grupuri de socializare pentru femei, pe tema culturii, artei și mâncării.
[1] “The Role of Women in the Hizmet Movement and the Principles of Coexistence (Heartstrings) („Rolul femeilor în mișcarea Hizmet și principiile coexistenței (Heartstrings), 26 august 2019, Heartstrings de Fethullah Gülen, https://www.youtube.com/watch?v=kPEKmunorL0
Comments