IGIENA MÂINILOR

„Dacă doi musulmani își strâng mâna atunci când se întâlnesc, păcatele lor sunt iertate înainte ca ei să se despartă” [1] se relatează într-un hadith. După cum se poate înțelege din hadith-ul de mai sus, mâinile au un rol important de mediere între viața noastră spirituală și cea socială. Mâinile sunt organe indispensabile pentru noi, pentru că le folosim tot timpul, în orice domeniu de activitate, la îndeplinirea activităților din rutina zilnică precum igiena personală, hrană, îngrijirea copiilor sau a celor bolnavi, curățarea mediului în care trăim, precum și în activitatea profesională sau educațională și nu în ultimul rând în folosirea dispozitivelor electronice și electrocasnice care ne ușurează viața în fiecare zi.

Mâinile au un rol vital în asigurarea igienei personale și sociale. Nerespectarea curățării mâinilor poate provoca riscuri majore. De exemplu, nerespectarea procedurilor privind spălarea mâinilor, de către cadrele medicale, conduce în 40% dintre cazuri la răspândirea microorganismelor rezistente între pacienți. Riscul complicațiilor care duc la un handicap prelungit și numărul mare de decese, cauzate de infecțiile intraspitalicești, sunt motivele pentru care costurile de asistență medicală sunt ridicate [2]. În America, în fiecare an, 1,7 milioane de pacienți dezvoltă infecții luate din spitale, iar 100.000 dintre aceștia mor. Acest lucru face ca pacientul să cheltuiască cu aproximativ 1200 de dolari mai mult, crescând perioada de spitalizare de 20 de ori și costul tratamentului de cinci ori. [3].

La o scurtă analiză a istoriei medicinei, observăm că până în sec. al XIX-lea nu există informații concrete despre faptul că spălarea mâinilor previne transmiterea bolilor infecțioase. La mijlocul aceluiași secol, pionierul proceselor antiseptice, cunoscut și ca „salvatorul mamelor”, medicul maghiar Ignaz Semmelweis, a demonstrat că prin intermediul mâinilor personalului medical, bolnavii pot fi infectați cu microorganisme. El a impus întregului personal din spital să își dezinfecteze mâinile înainte de a intra în contact cu pacienții.

În zilele noastre știm că microbii se înmulțesc rapid, iar pentru prevenirea bolilor trebuie să ne menținem mâinile și corpul curate, ceea ce este posibil prin respectarea regulilor de igienă personală.

În medicina modernă există mai multe tehnici de spălare a mâinilor. În viața de zi cu zi, spălarea mâinilor cu apă și săpun pentru eliminarea murdăriei poartă denumirea de spălare igienică (simplă). Spălarea mâinilor înainte și după masă, după folosirea W.C. sunt spălări igienice. În acest scop, este suficient să frecați mâinile și degetele timp de 15 secunde cu un săpun obișnuit, să clătiți, să uscați cu un prosop de unică folosință și să închideți robinetul cu mâna ce păstrează prosopul. Prosoapele utilizate în comun sunt considerate neigienice. Această regulă de igienă, asupra căreia ne atrage atenția medicina modernă, a fost pusă în practică și recomandată de Profetul Muhammad. Selman i-a povestit Profetului că a citit în Tora faptul că “prosperitatea mâncării constă în spălarea mâinilor și gurii înainte de masă”. Auzind acestea, Profetul (pace fie asupra Lui) a spus: “prosperitatea mâncării constă în spălarea mâinilor și gurii înainte și după masă” [4].

O altă tehnică de spălare a mâinilor este spălarea aseptică, unde procesul de spălare se realizează cu săpunuri antimicrobiene, de către personalul medico-sanitar, înainte și după contactul cu bolnavii.

Dezinfectarea mâinilor cu soluții dezinfectante pe bază de alcool de 3-5 ml, prin frecare până ce soluția pătrunde în tegument, reprezintă tehnica dezinfectării mâinilor și a spălării chirurgicale. Această tehnică este folosită de personalul medico-chirurgical și presupune spălarea mâinilor, inclusiv coatele, timp de cel puțin 2-3’ cu săpunuri antiseptice sau cu soluții chimice pe bază de izopropanol sau clorhexidină. Uscarea finală se face prin ștergere cu un prosop steril, începând cu degetele și terminând cu coatele, după care se pun mănușile necesare procedurilor sterile.

Organizația Mondială a Sănătății a publicat un ghid privind igiena mâinilor în unitățile medicale. În acest ghid se specifică când, cât de des și cum trebuie să-și igienizeze mâinile personalul care oferă servicii medicale [5]. În ghid nu există vreo recomandare despre care dintre mâini să fie folosită în activități anume.

Folosirea mâinilor în activități diferite a fost pusă în valoare pentru prima dată de către Profetul Muhammad (pace fie asupra Lui) care a spus: „Atunci când mâncați și beți sau dați ceva sau luați ceva folosiți mâna dreaptă, pentru că diavolul mănâncă și bea, dă și ia cu mâna stângă” (İbni Mace). Profetul a fost cel care a aplicat aceste reguli și a subliniat faptul că mâna dreaptă se folosește la îndeplinirea activităților curate și bune iar mâna stângă la cele murdare. Tot Profetul Muhammad a fost cel care a trasat momentele necesare igienizării mâinilor și protejării sănătății personale și colective, afirmând într-un hadith următoarele: „Când unul dintre voi se trezește, să se spele pe ambele mâini de trei ori, înainte de a-și introduce mâinile într-un vas, pentru că nu știe unde au înnoptat acestea [6].

În ciuda dezvoltării diverselor programe și politici și creșterea cheltuielilor în lupta cu infecțiile intraspitalicești, controlul infecțiilor rămâne mult sub nivelul dorit.

Într-un alt hadith care încurajează spălatul mâinilor, Profetul Muhammad (pace fie asupra Lui) a spus: „Cine vrea ca Allah să sporească binele în casa sa, să se spele pe mâini când masa este pregătită și când masa se ridică” [7]. Acest hadith atrage atenția asupra beneficiilor și frumuseților materiale și spirituale pe care le câștigăm spălându-ne pe mâini.

Efectul spălării mâinilor asupra psihologiei individuale a devenit obiectul unor cercetări, în zilele noastre. Psihologii Spike W.S. Lee și Norbert Schwar de la Universitatea din Michigan au dat, în cadrul unui experiment, unui grup de voluntari câte 30 de albume și le-au cerut fiecăruia să facă clasamentul primelor 10 albume preferate. Subiecților li s-a spus că pot păstra albumul clasat pe locul 5 sau 6. După realizarea clasamentului, subiecților li s-a cerut să se spele pe mâini cu un săpun nou apărut pe piață. Un grup de voluntari a atins doar ambalajul săpunului, voluntarii din celălalt grup s-au spălat pe mâini cu apă și săpun. Apoi, subiecților li s-a cerut să clasifice, din nou, albumele în ordinea preferinței. În timp ce clasamentul realizat de grupul de voluntari care a atins doar ambalajul săpunului a suferit modificări majore, clasamentul realizat de grupul care s-a spălat pe mâini cu apă și săpun a rămas neschimbat. După experiment, cercetătorii au comentat că spălarea mâinilor cu apă și săpun scoate în evidență conștiința, în procesul decizional. Ei au afirmat că spălarea mâinilor nu reprezintă doar o acțiune de curățare, ci și un comportament care determină conștiința să fie împăcată [8].

Într-un alt studiu realizat în 2008, psihologul Simone Schnall a constatat că spălarea mâinilor poate reduce mustrările de conștiință [9]. Psihologul a folosit termenul de „efect Macbeth” pentru a descrie dorința oamenilor de a se spăla pe mâini atunci când știu că au comis greșeli. După cum se poate observa, o dată cu trecerea timpului apar rezultate uimitoare ale studiilor care cercetează consecințele materiale și spirituale ale spălării mâinilor.

Se observă, odată cu creșterea nivelului de educație, scăderea interesului față de practicile simple, dar obligatorii, printre care spălatul mâinilor. Pentru continuitatea și eficiența acestor practici obligatorii este importantă, pe lângă credința in informații corecte și întărirea voinței și a tensiunii spirituale.Medicina modernă, incapabilă să rezolve problema inecțiilor intraspitalicești și lupta împotriva bolilor infecțioase, care amenință sănătatea publică, poate scoate la iveală, în urma unor studii experimentale cât de importantă este dispunera igienizării frecvente și la timp a mâinilor.

—

antimicrobian: împotriva microbilor;

antiseptic: substanţă chimică folosită pentru a combate microorganismele precum bacteriile și virusurile prezente pe piele, mucoase, suprafeţe;

dezinfecție: distrugerea microorganismelor precum bacterii și virusuri, folosind substanțe chimice, în scopul prevenirii și combaterii infecțiilor și a bolilor transmisibile;

infecție: Proces rezultat din pătrunderea și dezvoltarea în organism a unor agenți patogeni (paraziți, microbi sau virusuri);

igienă: reguli și măsuri practice pentru apărarea sănătății;

steril: lipsit(ă) de germeni;

Note de subsol

[1] Ebu Davud, Edep, 143.

[2] Pittet D, Allegranzi B, Storr J, Donaldson L. Clean care is safer care: the global patient safety challenge 2005-2006. Int J Infect Dis. 2006; 10(6): 419–24.

[3] Allegranzi B, Storr J, Dziekan G, Leotsakos A, Donaldson L, Pittet D. The first global patient safety challenge “Clean care is safer care”: from launch to current progress and achievements. J Hosp Infect. 2007; 65(Suppl. 2): 115–23.

[4] Ebu Davud, Et’ime, 12, (3761); Tirmizî, Et’ime, 39, (1847).

[5] WHO Guidelines on Hand Hygiene in Health Care, www.who.int/gpsc/5may/tools/9789241597906/en/

[6] Buhari, Vudu, 26; Müslim, Taharet, 87-88; Tirmizi, Taharet, 19; Nesai, Taharet, 115.

[7] İbrahim Canan, Kütüb-ü Sitte Tercüme ve Şerhi, Ankara: Akçağ Yayınları, 2016, 11/118–119.

[8] Lee SW1, Schwarz N. Washing away postdecisional dissonance. Science. 2010 May 7;328(5979):709. doi: 10.1126/science.1186799.

[9] Schnall S1, Benton J, Harvey S. With a clean conscience: cleanliness reduces the severity of moral judgments. Psychol Sci. 2008 Dec;19(12):1219-22. doi: 10.1111/j.1467-9280.2008.02227.x.