” Cei care nu se frământă cu griji mărețe se vor frământa gu griji mizere.” Dacă cineva se frământă cu griji atunci acelea să fie mărețe. Oare legătura mea cu divinitatea este în regulă? Lucrurile pe care le-am câștigat prin Profet sunt la locul lor? Oare le văd și le înțeleg bine? Oare am putut reflecta lucrurile bune făcute de el? Am putut fi un telescop pentru ele? Am putut fi robi față de Dumnezeu… Precum spune Maestrul ” Robia nu este introducerea recompensei poate este rezultatul binefacerilor trecute.” Așadar nu trebuie să intrăm într-o stare de negociere cu Dumnezeu deoarece acest lucru este o lipsă de respect.
În esență prin lucrurile ce ne sunt oferite nu ar trebui să spunem nici Noi, nici Eu, nici Tu… Unii au spus că acestea ”sunt prea mult”. Eu, tu trebuie să ne retragem ca El să se ivească. Dacă comparăm esența, existența noastră este relativă. Umbra umbriei Sale. Din acest punct de vedere nu avem nimic de luat. El ne-a dat ce a avut de dat. După acest lucru chiar dacă trăim cât Noe 950 de ani avem de făcut doar un singur lucru și acela este de ai fi robi. Coranul spune de 950 de ani pentru Noe. Poate mintea noastră nu înțelege acest lucru. Lucrurile spuse în acest felul acesta trebuie acceptate ca atare fără să căutăm alte înțelesuri.
Chiar și dacă avem o viață așa de lungă și ne-o dedicăm slujirii lui Dumnezeu în cel mai bun sens, nu vom putea răscumpăra toate binefacerile pe Dumnezeu ni le-a oferit.
Acum să ne gândim la acestea, deoarece acestea sunt lucrurile importante. A doua problemă este aceea că de-am ales calea profeților înâi trebuie să-L facem cunoscut pe Dumnezeu. Inimile și sufletele să bată și să se emoționeze pentru El. Acest lucru trebuie să fie un ideal. Dacă cineva nu face aceste lucruri și nu-L murmură pe El când se ridică, se așează atunci problemele de rând se vor lipi de el. Cu o așa viață plină de huzur, aplauze, laudă și bogăție. Ușa sufletului se va fereca și fără să-ți dai seama vei intra pe drumul pierzaniei. Diavolul este acela care ațâță aceste lucruri în sufletul oamenilor. Omul ca să poată să se opună diavolului trebuie să aibă o legătură strânsă cu Dumnezeu. Ajutorul lui Dumnezeu este legat de legătura pe care o aveți cu Dumnezeu.
Omul trebuie să aibă gânduri mărețe pentru nu a fi copleșit de gânduri mărunte. Omul trebuie să se preocupe de credință pentru a nu fi ocupat de necredință. Următoarele vorbe chiar dacă sunt un pic schimbate sunt ale Imamului Șafi care spune” Dacă nu te ocupi de Cel Drept, nedreptatea te va copleși:” Doamne ferește! Ce nu veți accepta! Vă va îngenunchea! Vă va spune că nu este de ajuns și te va îngenunchea. Nu este de ajuns și te va băga în pământ de rușine. Deoarece are o veche dușmănie cu omul și nu o poate digera.
Omul pe care Dumnezeu l-a creat ca cel Ales nu se poate împiedica sau să cadă doar de la o vorbă. Singura cale prin care ne putem împotrivi este aceea de a urma calea lui Dumnezeu. Să ne rugăm, să punem fruntea jos și să ne vărsăm sufletul acolo. Atunci când avem o legătură puternică cu El, restul legăturilor vor cădea de la sine cu voia lui Dumnezeu.
Comments