Am citit numeroase cărți și am scris și câteva recenzii, însă cartea „Umanitatea lui Mahomed: O perspectivă creștină” (”The Humanity of Muhammad: A Christian View”) m-a făcut cu adevărat să cad pe gânduri, datorită efortului și integrității extraordinarului profesor doctor Craig Considine, care ne prezintă câteva principii fundamentale ale gândirii și ne învață cum să le punem în practică pentru a rezolva conflictele din societatea noastră. Este important ca aceste subiecte de discuție să evolueze în direcția necesară pentru ca musulmanii și creștinii să fie mai bine informați și să transforme societatea într-una mai elevată pentru toți.
Mi-a luat ceva timp să mă obișnuiesc cu titlul și grafica de pe copertă; ilustrează latura aspră a omenirii într-o manieră abstractă și distantă.
TITLUL
Conform gramaticii limbii engleze, articolele „a” și „the” nu sunt interșanjabile. „The” este articolul definit și, în principiu, denumește ceva unic, precum Soarele sau după cum putem vedea în titlu, un document sau o prezentare. Denotă un lucru cunoscut. Cu toate acestea, în practică, nu înțelegem tot ceea ce cunoaștem. Fapt care se poate dovedi o provocare ce împotmolește mintea într-un spațiu necunoscut și nedefinit. Cu toții recunoaștem Soarele, dar câți dintre noi înțeleg cu adevărat existența și proprietățile sale?
În această situație m-am împotmolit eu însumi, când privirea mi-a căzut pe coperta cărții „Umanitatea lui Mahomed”. Pe lângă titlul intrigant, cartea ar trebui să prezinte, de asemenea, „o perspectivă creștină” asupra „umanității” lui „Mahomed” (orice ar însemna asta), Profetul Islamului (pacea fie asupra Sa!). Ce combinație întortocheată!
Înainte să îmi concentrez atenția asupra titlului, m-am oprit asupra editurii, care îmi era cunoscută. Coperta nu mi-a oferit un răspuns. Politica editorială, dacă este cunoscută de cititor, oferă acestuia un anumit confort psihic. Editura se dovedește a fi Blue Dome Press. Din gama amplă de cărți oferite, aceasta a fost plasată în categoria „dialog global și interconfesional”.
GRAFICA COPERTEI
La prima vedere, designul copertei pare să fie creația unui preșcolar înarmat cu acuarele de diverse culori. Mi-a amintit de opera unui oaspete al nepoților mei, realizată pe un perete din livingul nostru. Am înțeles cu adevărat mesajul copertei după ce am terminat de citit cartea și după ce am desfăcut volumul și l-am așezat cu coperta în sus pe birou. M-a cuprins dintr-o dată inspirația, iar imaginea de pe copertă mi-a adus aminte de atacurile din 11 septembrie asupra turnurilor gemene din New York.
Incidentul ar putea fi considerat un fel de (anti-?) apogeu al conflictului dintre civilizații, care s-a născut din ignoranța religioasă și a dus la crize globale majore pe toate continentele. Acesta este un motiv pentru care o carte precum „Umanitatea lui Mahomed: o perspectivă creștină” este extrem de relevantă în vederea obținerii păcii mondiale.
Îmi vin în minte cuvintele învățatului islamic Fethullah Gülen: „... ceea ce se întâmplă sub ochii noștri nu este un război al civilizațiilor, ci un război între umanitate și barbarie în rândul civilizației întregului glob”.
„Responsabilitatea noastră ca cetățeni musulmani este să facem parte din soluție, în ciuda nemulțumirilor noastre. Dacă vrem să apărăm viața și libertățile civile ale musulmanilor din întreaga lume și pacea și liniștea fiecărui om, indiferent de religia sa, trebuie să acționăm acum pentru a aplana problema extremismului violent în toate dimensiunile sale: politică, economică, socială și religioasă”. (Fethullah Gülen, Le Monde, 17 decembrie 2015.) Mi-am amintit, de asemenea, de o carte intitulată „Mesagerul”, în care este vorba despre vieța Profetului, trăită în compasiune.
UMANITATEA LUI MAHOMED: O PERSPECTIVĂ CREȘTINĂ
„Umanitatea lui Mahomed: o perspectivă creștină” nu ar fi putut apărea într-un moment mai oportun. Cartea începe cu un citat strategic și pertinent al Papei Francisc care trimite mesajul necesar tuturor creștinilor. Pontiful spune: „Există o mare ascunsă de bunătate care crește și îndrumă la speranță prin dialog, cunoaștere reciprocă și posibilitatea de a construi împreună cu adepții altor religii și cu toți bărbații și femeile binevoitoare, o lume a fraternității și a păcii”.
Imam Shamsi Ali, lider spiritual al Centrului Musulman din Jamaica și președinte al Fundației Nusantara, este de părere că Profetul Mahomed (pacea fie asupra Sa!) este prezentat în carte ca „un adevărat model al păcii, dreptății și fericirii pentru umanitatea noastră comună”.
Fostul director al Forumului Creștino-Musulman din Marea Britanie, Julian Bond, observă că în carte este descrisă „percepția lui Mahomed asupra diverselor comunități religioase care trăiesc împreună în pace și armonie”. Cartea „abordează subiecte importante, bine alese și necesare dacă dorim să înlocuim ignoranța cu cunoașterea și ura cu dragostea”, remarcă Safi Kaskas, coautor al cărții „Coranul: o perspectivă contemporană, cu trimiteri la Biblie (”The Qur’an: A Contemporary Understanding, With References to the Bible”)
Reverendul dr. Patrick McInerney, Director al Centrului Columbian pentru Relații Creștino-Musulmane (Columban Centre for Christian-Muslim Relations) din Australia, numește cartea un „antidot împotriva ostilității, o prezentare cu compasiune a compatibilității dintre islam și valorile civice ale pluralismului, egalității, educației și justiției sociale”.
Poate că Sajjad Shah, fondatorul organizației „Musulmani în lume” (”Muslims of the World”) și autorul unui volum cu același nume, descrie cartea cel mai bine atunci când o numește o „recuperare a conștientizării că există încă o tradiție teologică iudeo-creștino-musulmană și că profetul Mahomed (pacea fie asupra Sa!) a fost un egalitarist și susținător al pluralismului religios”.
Zafar, autorul cărții „Islamul pe înțelesul tuturor: răspunsuri la întrebările dificile” (”Demystifying Islam: Tackling the Tough Questions”), în prefața sa la „Umanitatea lui Mahomed”, oferă o concluzie definitivă atunci când subliniază că în momentul în care „62% dintre americani nu cunosc un musulman și au doar lideri care răspândesc temeri false despre islam, devine firească acceptarea forțată a acelei retorici ca fiind adevărul. Această frică a devenit pământul fertil în care se dezvoltă ura...”
„ (…) Lucrarea prof. dr. Considine este mult-așteptatul antidot al vremurilor noastre. Analiza sa atentă a adevăratei istorii a islamului și a Profetului său Mahomed îmbogățește cunoștințele cititorilor și îi face să aprecieze pluralismul și importanța punților de legătură dintre toți oamenii.” (pag. 12)
Fiind atras de motivele care au cauzat de-a lungul timpului neîncrederea reciprocă dintre creștini și musulmani, prof. dr. Considine și-a concentrat activitatea academică asupra acestui domeniu țintă încă de la o vârstă fragedă. Consideră această neîncredere „inutilă, precum și într-o antiteză cu tradițiile noastre avraamice comune...” și își propune astfel „să clădească punți de înțelegere și pace...” (p. 12)
Potrivit acestuia, „cea mai mare provocare” a cărții sale „este să ajungă efectiv la inimile și mințile creștinilor care au opinii controversate despre tradiția islamică, despre musulmanii înșiși și Profetul Mahomed”. Iubirea este principalul subiect de discuție și cel care coincide cu învățăturile lui Hristos (pp. 12, 13).
UMANITATEA
Dacă punem în balanță viziunea lui Charles Darwin, principiile sale de evoluție și supraviețuire a celui mai puternic și cea regăsită în cele trei cărți sfinte, caracteristicile ființelor umane se deosebesc în mod esențial de cele ale celorlate forme de viață create de Dumnezeu datorită a trei aspecte – intelectul, liberul arbitru și conștiința. Integrarea celor trei calități face ca ființele umane să fie răspunzătoare pentru interacțiunile cu mediul înconjurător, care le oferă adăpost.
Suntem considerate ființe umane în raport cu alte ființe ale Regatului Animal. Fără a fi nevoie să aprofundăm complexitățile științifice ale celor șapte ranguri taxonomice principale, umanitatea este o caracteristică a rasei umane. În cartea „Umanitatea lui Mahomed: o perspectivă creștină”, este suficient să ne concentrăm atenția asupra unor caracteristici care aparțin exclusiv ființelor umane, cum ar fi bunătatea, mila și compasiunea, înrădăcinate în umanitatea profetului.
Putem defini umanitatea într-o singură propoziție, ca pe o propagare a iubirii necondiționate către fiecare ființă de pe planeta noastră. Prof. dr. Considine o spune mai frumos, astfel: „Indiferent cărei religii am aparține, tuturor ni se poruncește de către profeții care au venit înaintea noastră să arătăm bunăvoință aproapelui nostru, chiar și străinilor și dușmanilor. Aceasta este esența calității de a fi musulman, a celei de creștin și aceasta este cu siguranță esența calității umane”. (p.26).
Astfel, iubirea pentru aproapele și grija pentru fiecare ființă de pe Pământ nu este o cerere. Este o poruncă lăsată omenirii de către Dumnezeu prin profeții săi, printre care se numără și Mahomed (pacea fie asupra Sa!). Dragostea este condiția păcii și firul principal al cărții de șase capitole a doctorului Considine, pe care Sajjad Shah, fondatorul organizației „Musulmani în lume”, o apreciază drept „... o invitație bine documentată de a demara un dialog autentic între civilizații”.
Cele șase capitole sunt, după cum urmează: „Pluralism religios” (”Religious Pluralism”),”Civic Nation State Building”, „Anti-rasism” (”Anti-Racism”), „Pe drumul cunoașterii” (”Seeking Knowledge”), „Drepturile femeilor” (”Women’s Rights”) și „Regula de aur” (”The Golden Rule”). Prof. dr. Craig Considine mărturisește că „această carte este de natură academică, dar este scrisă într-un mod accesibil publicului larg.”
În aceste capitole facem cunoștință cu umanitatea Profetului Mahomed (pacea fie asupra Sa!), exprimată prin loialitatea și sinceritatea sa și a altor profeți, care l-au transformat într-un model pentru omenire, încrederea (calitatea de a fi de încredere), transmiterea poruncilor lui Dumnezeu și puritatea oferită de protecția divină.
Conținutul expus în capitole încearcă să îi aducă pe musulmani și pe „oamenii Cărții” mai aproape de calitățile profetului (umanitatea), să le înscrie în inimile lor, cu scopul de a crea o lume mai dreaptă și mai pașnică, în care puterile principale să fie dragostea și toleranța.
Comments