de Jeremy F. Walton
Instituțiile și membrii Mișcării Hizmet continuă să găsească noi căi de a mijloci relația dintre liberalism și islam, rămânând în paralel susceptibili la îndoielile și suspiciunile aduse la suprafață de liberalism.
În prezent, în Turcia, instituțiile fondate de Hizmet au găsit un mod creativ de a echilibra atât discursul și practicile propuse de liberalism, cât și cele din islam. Acest echilibru este vizibil la două niveluri: unul moral-teologic și altul instituțional-sociologic. Concepte de etică precum „acțiunile pozitive” (müspet hareket), „serviciul religios?” (hizmet) și „pioșenia” (taqwa) și formele instituționale precum fundațiile caritabile/pioase (vakıf), constituie forme de sinteză între tradițiile discursive liberale și islamice. Mai presus de toate, inițiativa Hizmet privind dialogul interconfesional este un exemplu al acestui proces de mediere. Făcând referire în mod simultan atât la situații întâlnite în islam, cât și în istoria Imperiului Otoman, cu scopul de a defini modul în care ar trebui să se desfășoare raporturile dintre musulmani și „Oamenii Cărții” – o importanță deosebită acordând-o sistemului otoman al millet-urilor – prin valorile liberale precum respectul și toleranța față de ceilalți, Hizmet a dezvoltat o abordare liberal-islamică a politicilor nonguvernamentale, care își are originile în cadrul societăților civile.
Este Hizmet o mișcare liberală? Dacă luăm în considerare încercările de mediere despre care am discutat în această lucrare, am putea fi tentați să răspundem afirmativ. Din alt punct de vedere, însă, întrebarea poate să ne îndepărteze de la subiectul pe care îl tratăm. Nu este vorba despre o simplă întrebare din care să rezulte un răspuns descriptiv, ci despre o analiză la nivel politic, care presupune concepte precum puterea disciplinară și hegemonia.
(...) Eu sunt de părere că liberalismul funcționează aproape în același fel: guvernarea liberală își monitorizează și disciplinează adepții, punând la îndoială în mod constant devotamentul acestora față de valorile și practicile liberale. Așa cum bine știu atât intelectualii Hizmet, cât și susținătorii mișcării, este dificil să oferi un răspuns la întrebarea „Este Hizmet o mișcare liberală?”. Oricât de vehemenți și de fermi ar fi membrii Hizmet în încercarea de a răspunde la această întrebare, se va menține la nesfârșit o suspiciune cu privire la „adevăratele intenții” ale Mișcării Hizmet și ale „obiectivelor (sale) finale”.
Chestiunea naturii liberale a Mișcării Hizmet s-a împotmolit și mai tare, din cauza schimbărilor la nivel mondial, ca urmare a atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001. Ca rezultat, proiectul politic de diferențiere a „musulmanilor buni” de „musulmanii răi” din Statele Unite și din Europa Occidentală s-a intersectat cu dezbaterile publice din Turcia pe tema unei forme „moderate” (ilimli) de islam în politică. Din acest punct de vedere, liberalismul își păstrează „capacitatea de a pune (ceva) la îndoială”, lucru pe care adepții și instituțiile Hizmet nu îl pot evita.
Însă, în același timp, această înclinație spre scepticism a liberalismului, ca formă a guvernamentalității, nu oferă o perspectivă completă asupra situației. Membrii și instituțiile Hizmet din Turcia se raportează în două moduri complet diferite la liberalism. Pe de o parte, aceștia alcătuiesc sinteze între practicile și discursurile liberale și cele ale islamului și le folosesc drept critici tăioase la adresa laicismului neliberal din Turcia. Pe de cealaltă parte, Hizmet rămâne vulnerabilă în fața scepticismului și a suspiciunii pe care o presupune liberalismul. De remarcat este că acest mod complex și dual de raportare la liberalism nu pare să caracterizeze Mișcarea Hizmet din străinătate. În timpul celor câtorva interviuri pe care le-am organizat în diverse instituții Hizmet din Statele Unite, am fost uimit să văd cât de puțin pare să afecteze scepticismul caracteristic liberalismului Mișcarea Hizmet din străinătate. Un director adjunct de la o fundație Hizmet din S.U.A a remarcat că „Aici (în America) putem să respirăm ușurați, nu trebuie să răspundem mereu în fața suspiciunilor constante și sistemului politic din Turcia”. Această atitudine este cu atât mai remarcabilă cu cât „exercițiul de îndoială” al liberalismului și laicismului a avut o poziție dominantă în raport cu islamul în Statele Unite, după atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001.
Această relație duală dintre Hizmet și liberalism în Turcia se trage din caracterul variabil al liberalismului. Având în vedere că în Turcia liberalismul este un proiect nou la nivel de stat, unul care încă nu a cunoscut hegemonia deplină, relația sa cu grupurile marginalizate anterior (care deși includ Hizmet, nu sunt limitate doar la acesta) este duală: valorile liberale dau naștere suspiciunilor liberale.
Este esențial să menționăm că nu putem vorbi despre o democrație cu totul liberală în Turcia. Și din această cauză întrebarea „Este Mișcare Hizmet una liberală” produce în continuare anumite tensiuni. După cum au demonstrat mulți antropologi, sociologi și istorici, kemalismul din Turcia – un laicism secularizat, la nivel de stat – este caracterizat de o relație neliberală cu islamul. Până și într-o scurtă prezentare a kemalismului va ieși în evidență o tendință neliberală care a modelat relația dintre stat și islam în Republica Turcia.
După cum au afirmat mulți intelectuali, cele trei decenii de la lovitura militară de stat din 1980 au fost martori ai transformărilor neoliberale din economia și societatea din Turcia și a liberalizării concomitente, deși parțiale, a vieții politice și culturale din țară. Neținând cont de această epocă a transformărilor, laicismul kemalist și relația sa neliberală cu islamul rămân împotmolite în multe dimensiuni ale statului turc. Astfel, relația dintre Hizmet și liberalism în Turcia contemporană este prin definiție duală. Pe de o parte, instituțiile Hizmet și membrii lor, precum mulți alți membri ai societăților civile din Turcia, au adus critici de natură liberală practicilor neliberale din Turcia. Bazându-se pe valorile liberale ale toleranței și a libertății individuale de a critica kemalismul, Fethullah Gulen și Hizmet au inițiat un proces sintetic de mediere a discursurilor propuse de liberalism și islam. Procedând astfel, Hizmet oferă un exemplu pentru ceea ce eu am numit într-o altă parte a eseului ca fiind „efectul societății civile”: maniera în care identitățile și practicile din cadrul societății civile se împământenesc ca dimensiuni autentice și pre-politice. Pe de cealaltă parte, relația dintre liberalism și Hizmet nu este cu totul fără de cusur. Ca reprezentant al unui mod nou și liberal de guvernamentalitate din Turcia, unul care este secularist, fără a fi laic, Hizmet este de asemenea ținta suspiciunilor generale. Așadar, este greu de oferit un răspuns la întrebarea „Este Hizmet o mișcare liberală?”.
Mișcarea Hizmet, inspirată de Fethullah Gulen, servește drept exemplu pentru modul în care se manifestă acest caracter dual. Instituțiile și membrii Mișcării Hizmet continuă să găsească noi căi de a mijloci relația dintre liberalism și islam, rămânând în paralel susceptibili la îndoielile și suspiciunile aduse la suprafață de liberalism.
Sursa: Fragment extras din articolul „Is Hizmet Liberal?” Mediations and Disciplines of Islam and Liberalism among Gülen Organizations in Istanbul, http://www.brill.com/publications/journals/sociology-islam, (2013), pp. 145-164.
Comments