Ce au de învățat creștinii de la o mișcare islamică care are loc la nivel global?

de Peter G. Riddell

Gülen era preocupat de starea în care se afla tineretul din Turcia, despre care considera că s-a rătăcit și că și-a pierdut credința sub cârmuirea unei republici laice. Cu toate acestea, nu a dat ascultare îndemnurilor tot mai dese de înființare a unor state conservatoare în lumea musulmană, care să se supună Legii Islamice Sharia. Erdoğan nu mai este la fel de apreciat în Occident și aceasta din cauza politicii din ce în ce mai totalitare impusă de regimul său. Într-un asemenea context, Mișcarea Gülen va câștiga votul de simpatie în afara Turciei.

Cea mai mare mișcare musulmană din lume trece printr-o criză. Zeci de mii de susținători ai imensei rețelei internaționale condusă de teologul și filosoful islamic, Fethullah Gülen, zac în închisorile din Turcia și din alte țări. Însuși Gülen ar putea fi extrădat în Turcia de S.U.A. pentru a răspunde acuzațiilor de subminare a puterii de stat, dacă cei de la Washington accepta cererea statului turc. Guvernul de la Ankara încearcă acum să creeze legături între eliberarea pastorului american Andrew Brunson, care a fost închis pe baza unor acuzații false de terorism și spionaj, și extrădarea lui Gülen.

Viziunea lui Gülen asupra religiei și a filosofiei

Gülen s-a născut în estul Turciei rurale, în 1941. Educația sa din primii ani a fost puternic influențată de sufism, o doctrină mistică a islamului. Două decenii le-a petrecut muncind ca imam ales de stat, de când avea 20 de ani până la vârsta de 30 de ani, timp în care a dobândit o reputație de predicator carismatic și înzestrat al Coranului. Numărul adepților săi din Turcia de Est a devenit alarmant pentru guvernele succesive ale republicii laice și a petrecut o perioadă de timp în arest, după loviturile de stat militare din 1971 și 1980.

” În mod cert, Mișcarea Gülen are de suferit de pe urma campaniei care are loc împotriva sa în Turcia. Cu toate acestea, a fost cu adevărat o mișcare la nivel internațional timp de mulți ani. Deși întâmpină anumite dificultăți în Turcia, poate la fel de bine să înflorească oriunde se află cei care luptă împotriva campaniei veninoase a lui Erdoğan împotriva lui Gülen. "

Gülen era preocupat de starea în care se afla tineretul din Turcia, despre care considera că s-a rătăcit și că și-a pierdut credința sub cârmuirea unei republici laice. Cu toate acestea, nu a dat ascultare îndemnurilor tot mai dese de înființare a unor state conservatoare în lumea musulmană, care să se supună Legii Islamice Sharia. Mesajul său către grupul de susținători în creștere a fost că ar trebui să integreze credința lor islamică în viața de zi cu zi și să cultive în copiii lor aceeași înclinație, prin educație, reușind astfel să facă față încercărilor lumii moderne și să rămână devotați credinței lor. În ciuda multora dintre contemporanii săi islamici mai combativi, Gülen a evitat să se folosească de o retorică anti-occidentalistă. Are însă o admirație profundă față de anumiți gânditori occidentali, precum Kant sau Descartes. Cea mai mare influență asupra lui Gülen a avut-o marele teolog reformist turc, Beduizzaman Said Nursi (1877-1960). Acesta i-a îndemnat pe musulmani, pe creștini, și pe toți ceilalți oameni cu credință vie, să își unească forțele pentru a combate influența filosofiilor ateiste și materialiste, care duceau la un grad semnficativ de decădere al societăților din secolul douăzeci. Gülen a pornit de la ideile lui Nursi, propunând o dihotomie, a abordării internaliste și externaliste a religiei:

• Abordarea internalistă, influențată în mod evident de nucleul sufit al formării sale, este orientată în jurul credinței, a unei reforme morale interioare.

• Perspectiva externalistă se concentrează asupra mecanismelor instituționale și juridice care formează individul și societatea, mai ales asupra Legii Islamice Sharia.

Gulen susține că viitorul constă într-un stil de viață care să corespundă principiilor credinței islamice și nu a respectării cu strictețe a Legii Islamice Sharia. Soluția propusă de el se bazează pe conceptul de Temsil, și nu Tabligh, pe puterea exemplului religios, mai degrabă decât pe prozelitism. Acest concept al puterii exemplului religios personal se aseamănă în mare măsură cu lucrarea de slujire a tainei Întrupării lui Dumnezeu. A devenit un element aducător de liniște și a dus la activități de dezvoltare în cadrul societăților musulmane, datorită asociaților umanitare creștine, manifestarea activă prin predică subordonându-se subtilei puteri a exemplului, prin simpla prezență a creștinilor, slujitori ai tainei Dumnezeului întrupat.

”Gülen era preocupat de starea în care se afla tineretul din Turcia, despre care considera că s-a rătăcit și că și-a pierdut credința sub cârmuirea unei republici laice. Cu toate acestea, nu a dat ascultare îndemnurilor tot mai dese de înființare a unor state conservatoare în lumea musulmană, care să se supună Legii Islamice Sharia. Erdoğan nu mai este la fel de apreciat în Occident și aceasta din cauza politicii din ce în ce mai totalitare impusă de regimul său. Într-un asemenea context, Mișcarea Gülen va câștiga votul de simpatie în afara Turciei. "

Mesajul lui Gülen a avut un mare succes în rândul societății turce care avusese de traversat o jumătate de secol de guvernare laică și câteva lovituri de stat. În timp ce ținea predici în Anatolia în anii 1970 și fundamenta conceptul de pioșenie manifestată activ, în jurul său s-a format o mișcare care a luat amploare. Cu timpul, mesajul și chemarea sa la implicare s-au materializat în fondarea primei școli guleniste în Izmir, urmată de o alta în Istanbul, la începutul anilor 1980.

Mișcarea Hizmet și educația

Aceste școli au reprezentat pietrele de temelie de la baza Mișcării Gülen, numită și Hizmet, care este astăzi fără îndoială cea mai mare și mai dinamică mișcare musulmană de pe glob. În aproape 30 de ani, o simplă școală a devenit o rețea internațională importantă ce cuprinde mai bine de 700 de instituții primare și gimnaziale, răspândite din Turcia până în Asia Centrală și de Est și în întreg Occidentul, cu milioane de susținători în aproape 150 de țări. Numai în S.U.A se află peste 100 dintre aceste școli. În plus, o rețea privată de universități fondate de Gülen a fost înființată în Turcia și s-a dezvoltat de-a lungul anilor 1990 și în timpul primului deceniu al secolului douăzeci și unu.

Programa din școlile Gülen este bazată pe materii actuale, care se găsesc și în alte sisteme ale altor școli. Studiul islamului nu are o mare pondere în programă, ci se pune accentul mai degrabă pe valorile islamice de bază ale filosofiei lui Gülen în cadrul activităților școlare. Profesorii au obligația de a servi drept etalon moral, evitând fumatul, alcoolul și divorțul. Se consideră că toate cunoștințele ce pot fi dobândite sunt un dar oferit de Dumnezeu și, astfel, însușirea cunoștințelor din afara sferei religioase este acceptată și văzută ca o responsabilitate. Deși instituțiile educaționale sunt o emblemă a mișcării, aceasta este foarte activă din multe alte puncte de vedere:

Recunoaște că sfera media are un rol important în diseminarea mesajului bazat pe valorile islamice moderne și, în acest sens, există un număr de posturi de televiziune și de radio, precum și ziare și reviste care sunt afiliate cu mișcarea. Însuși Gülen, și mulți alți oameni înzestrați care fac parte din mișcare, scriu cărți și articole în care prezintă mesajul principal de integrare al credinței islamice și al traiului modern cu scopul de a consolida comunități unite, care se ghidează după principii morale și care urmăresc anumite țeluri.Mișcarea este activă și în cadrul rețelelor business din întreaga lume și de asemenea desfășoară și activități caritabile.

Mișcarea Hizmet și dialogul

Un alt pilon de bază al activității Hizmet din sfera educației este dialogul interconfesional și intercultural. Website-ul [1] Mișcării Gülen acordă o atenție deosebită acestuia, ca unui țel principal. Gülen numește cele șapte principii ale dialogului interconfesional. Trei dintre aceste principii explică abordarea complexă a dialogului, care caută să aibă o bogată varietate de parteneri. Gülen aduce în atenție conceptul pioșeniei intrinsece oricărei religii:

Deși sunt multe lucruri care ne deosebesc, cu toții trăim pe aceeași lume și suntem pasageri pe același vapor. În această privință, ne leagă anumite aspecte care pot fi discutate și împărtășite cu oameni din toate sectoarele societății. [2]

Unul dintre principii prevede prețuirea diversității, citând versetul 48 din capitolul 5 al Coranului:

Fiecăruia dintre voi Noi i-am dat o Lege și o Rânduială. Dacă Allah ar fi voit, v-ar fi făcut o singură comunitate, dar El voiește să vă încerce în ceea ce v-a dat: deci întreceți-vă în împlinirea de fapte bune.

”Creștinii ar trebui să interacționeze cu susținătorii Mișcării Gülen. Sunt multe lucruri pe care aceștia le-ar putea împărtăși, în ceea ce privește un stil de viață guvernat de moralitate și o abordare a lumii moderne bazată pe anumite valori."

Celelalte principii au la bază considerente etice pe care trebuie să le aibă interacțiunile prin dialog, îndemnând la sinceritate, precum și la blândețe și toleranță. Gülen îndeamnă de asemenea la iubire ca element central în interacțiunile umane, văzându-se clar aici influența sufistă din primii ani ai educației sale. Gülen însuși a pavat calea promovării dialogului. Atunci când l-a întâlnit pe regretatul Papa Ioan Paul al II-lea, în 1998, Gülen a propus fondarea unei școli de teologie comune în Urfa, Turcia, unde s-ar afla locul de naștere al lui Avram, conform tradiției musulmane. Gülen s-a împotrivit cererilor care i s-au părut că nu vor aduce nimic bun, precum cea din 2001 a lui Al-Azhar către Papă, prin care îl ruga să își ceară scuze în mod public pentru Cruciade. Gülen a susținut că este esențial să lăsăm trecutul în urmă, pentru a putea consolida relații mai puternice în prezent și în viitor. Gülen și mișcarea amplă care s-a consolidat în jurul său au acționat ferm și în alte contexte:

Gülen nu se ferește să condamne categoric atacurile teroriste, fiind primul lider musulman care a condamnat atacurile din 11 septembrie 2001 printr-un articol în Washington Post.Organizațiile de pe glob asociate cu Mișcarea Gülen s-au aflat adesea în fruntea declarațiilor în care erau condamnate grupările teroriste precum Al-Qaeda sau Statul Islamic.Aceste condamnări anulează de regulă posibilele motivații religioase islamice ale grupărilor cu pricina și argumentează că aceștia interpretează în mod eronat învățăturile de bază ale islamului.

Mișcarea Hizmet traversează o perioadă de criză

Mișcarea și-a atins apogeul în timpul primului deceniu al secolului douăzeci, atunci când a susținut programul de islamizare al Guvernului AKP (Partidul Justiției și Dezvoltării), condus de primul-mnistru și viitorul Președinte, Recep Tayyip Erdoğan. Mișcarea avea un număr de câteva milioane de urmăritori pe tot globul, alături de o literatură proprie, din care făceau parte și scrierile lui Gülen, traduse în engleză, franceză, germană, rusă, spaniolă, albaneză, urdu și malaeziană/indoneziană.

Sute de studenți s-au înscris la școlile și universitățile fondate de Gülen în Turcia și în străinătate. Gülen a decis să rămână în S.U.A după ce a călătorit acolo pentru a primi îngrijiri medicale în 1999, ca urmare a unor presiuni continue și a controlului desfășurat de autoritățile din Turcia asupra sa. Cu toate acestea, a continuat să fie o sursă de inspirație la fel de puternică pentru susținătorii săi, deși acum locuiește în Pennsylvania. Însă relația dintre Gülen și fostul său aliat, Erdoğan, s-a deteriorat. Erdoğan, nefiind vreodată capabil să își tolereze concurența, i-a numit responsabili pe Gülen și mișcarea lui pentru o serie de acuzații de corupție la adresa sa și a dat naștere unui imens și umilitor scandal în 2013.

În decembrie 2013, guvernul AKP a închis multe școli guleniste din Turcia și a demis sute de oficiali din sistemul de justiție, acuzându-i că sunt susținătorii lui Gülen. Un an mai târziu, alte aresturi au venit la pachet cu închiderea unori canale media afiliate cu Gülen, care vorbiseră liber despre scandalul corupției. În iulie 2016, tentativa nereușită de lovitură de stat, despre care unii analiști au spus că ar fi fost orchestrată de regimul lui Erdoğan, a dus la și mai multe aresturi și închideri ale instituțiilor afiliate cu Gülen în Turcia. În acest moment, peste 50,000 de oameni sunt închiși pe baza suspiciunii de afiliere cu Gülen, peste 140,000 de angajați din sectorul public au fost dați afară de la locurile de muncă și acuzați că sunt simpatizanți ai lui Gülen. În plus, Turcia și-a folosit puterea de influență asupra altor țări pentru a-i deține pe cei acuzați de legături cu Gülen. Unele țări s-au supus, precum Somalia și Turmekistan. Între timp, însuși Gülen așteaptă să vadă care va fi rezultatul cererii de extrădare a Turciei către S.U.A.

Ce ar trebui să ia în calcul liderii creștini

În mod cert, Mișcarea Gülen are de suferit de pe urma campaniei care are loc împotriva sa în Turcia. Cu toate acestea, a fost cu adevărat o mișcare la nivel internațional timp de mulți ani. Deși întâmpină anumite dificultăți în Turcia, poate la fel de bine să înflorească oriunde se află cei care luptă împotriva campaniei veninoase a lui Erdoğan împotriva lui Gülen. Erdoğan nu mai este la fel de apreciat în Occident, din cauza politicii tot mai totalitare a regimului său. Într-un asemenea context, Mișcarea Gülen va câștiga votul de simpatie în afara Turciei. Creștinii au multe de învățat din analizarea metodelor și strategiilor Mișcării Gülen. Este vizibilă focalizarea pe un sistem de educație bazat pe valori islamice valorificate în mod subtil, dar care nu se supune Legii Islamice Sharia. Mișcarea folosește un discurs inteligibil pentru secolul douăzeci și unu, însă regenerează valorile tradiționale sociale și morale. Activitățile diverse, care pun toate accentul pe puterea exemplului religios personal, mai degrabă decât pe strădania de a aduna prozeliți, sunt grăitoare.

Purtătorii de cuvânt ai mișcării insistă că aceasta se concentrează pe interacțiunea prin dialog, și nu pe da’wa (misiunea islamică). Această afirmație a dat naștere la și mai multe polemici, având în vedere că intelectualii islamici văd în credința lor nu doar un simplu set de doctrine, ci un pachet complet echipat pentru viață. În acest context, da’wa cunoaște diferite forme, inclusiv dialogul, prin care valorile islamice sunt redate într-o manieră accesibilă și atrăgătoare. Orice persoană care a luat parte la activitățile din cadrul Mișcării poate să identifice un substrat islamic subtil, dar precis. Ospitalitatea este acompaniată de rugăciunile publice; evenimentele publice au un caracter islamic vizibil.

Mișcarea Gülen este și despre da’wa, la fel cum taina creștină a Întrupării lui Dumnezeu, care cunoaște mai multe multe forme de exprimare, este și despre misiune:

· Această abordare este mult mai potrivită decât polemica anti-creștină evidentă dusă de anumite grupări islamice care se dedică unei da’wa sub formă de activism.

· Însă dintr-un alt punct de vedere, da’wa lui Gülen este o provocare mult mai mare pentru creștinism, cel puțin în țările occidentale, pentru că este atrăgătoare pentru un public preponderent creștin care încă mai caută răspunsuri la întrebări spirituale, dar care a fost educat să respingă atât creștinismul instituționalizat, cât și misiunea islamică impunătoare și controversată.

Creștinii ar trebui să interacționeze cu susținătorii Mișcării Gülen. Sunt multe lucruri pe care aceștia le-ar putea împărtăși, în ceea ce privește un stil de viață guvernat de moralitate și o abordare a lumii moderne bazată pe anumite valori. Totuși, mesajele transmise se exclud reciproc din anumite puncte de vedere, în principal din cauza incompatibilității dintre monoteismul trinitarist creștin și monoteismul unitarianist islamic, și din cauza perspectivelor cu totul diferite asupra identității lui Iisus Hristos. Însă aceste diferențe nu ar trebui să împiedice formarea unor prietenii sincere și a unor legături fructuoase și pline de însemnătate.

Note:

Peter G. Riddell este directorul adjunct al Școlii de Teologie din Melbourne și Profesor Asociat al Departamentului de Cercetare al Școlii de Studii Orientale și Africane (SOAS) din cadrul Universității din Londra. În trecut a fost profesor de studii islamice în cadrul Școlii de Teologie din Londra și a susținut prelegeri la SOAS, Universitatea din Londra, Institutul de Agricultură din Indonezia și Universitatea Națională Australiană.

Email: peter_riddell@yahoo.com

Sursa:https://www.lausanne.org/content/lga/2018-01/can-christians-learn-global-islamic-movement,

ianuarie 2018