Fethullah Gülen este un musulman pios și devotat. La temelia idealismului și activismului său stau pietatea sa și viața personală trăită ca o rugăciune permanentă, o abordare pe care a urmat-o încă din copilărie. Și-a dedicat viața aducerii păcii în lume. Îl vom putea cunoaște cu adevărat pe Gülen numai atunci când vom înțelege pietatea și viața sa, trăită într-o rugăciune permanentă. 

​

Dr. Salih Yucel a petrecut opt zile alături de Gülen pentru a-l observa și pentru a-l putea înțelege mai bine pe acesta și practicile spirituale ale acestuia. Pe parcursul întregii perioade, a avut ocazia să îi observe viața de zi cu zi și să îi întâlnească pe unii dintre discipolii și prietenii lui apropiați, inclusiv pe profesorul Suat Yildirim, fost Decan al Școlii de Teologie din Sakarya, Turcia. Mai jos veți găsi un rezumat al articolului realizat de Dr. Yucel. 

 

Despre practicile spirituale ale lui Fethullah Gülen 

​

Programul lui Gülen începe cu rugăciunea zilnică numită salat(o rugăciune obligatorie), care se face întotdeauna în congregație, la timpul stabilit. Mai apoi, își dedică ziua următoarelor activități: se trezește cu o oră înainte de răsărit, face rugăciunea tahajjud(o rugăciune opțională care se săvârșește înainte de răsărit și care presupune trezitul în miez de noapte), citește Coranul, se roagă după rânduiala Profetului Mohamed și săvârșește awradși dhikr(act de devoțiune în cinstea lui Allah), care presupune pomenirea numelor lui Allah.

După fiecare rugăciune obligatorie, face o rugăciune pentru cei care i-au cerut să se roage pentru ei. Apoi săvârșește rugăciunea din zorii zilei, în congregație. După aceasta, săvârșește încă o data awradși dhikr, în jur de 15-20 de minute, urmate de recitarea Capitolului Al-Hashr. Obișnuiește să discute cu vizitatorii timp de câteva minute înainte să înceapă cursurile.

 

Gülen se roagă, predă, citește, scrie și se roagă, iar și iar

​

Timpul de studiu este de aproximativ o oră. După aceea, ia micul dejun cu cei care îi sunt alături. După micul dejun, se retrage în camera sa să se odihnească, până pe la amiază. I-am întrebat pe cei din jurul său ce face în timpul său liber. Mi s-a spus că Fethullah Gülen își petrece timpul liber trăgând un pui de somn, săvârșind rugăciunea opțională ishraq, citind diferite cărți, scriind eseuri privind anumite pasaje din cărțile sau poeziile sale și examinând activitățile întreprinse de mișcarea sa. Cu vreo două ore înainte de rugăciunea de amiază, predă tafsir(interpretarea Coranului), hadisurile, fiqh (jurisprudența islamică) și aqidah(teologia și istoria islamului) discipolilor aleși care au absolvit școli de teologie. Grupul de studiu amintește de unul traditionalist, în care elevii se pot așeza pe jos, dar în care se folosește tehnologie modernă, precum computere și video-proiectoare.

​

În jurul amiezii, își părăsește camera și se duce să se uite la știri timp de 15-20 de minute. Discută cu cei prezenți timp de jumătate de oră. Se pregătește pentru rugăciunea de amiază și se roagă în congregație. După săvârșirea rugăciunii de amiază, Fethullah Gülen săvârșește awradși dhikrpentru cel puțin 20 de minute. În timp ce ia prânzul, răspunde întrebărilor cu privire la religie, istorie, filosofie, sociologie, psihologie, economie și educație. Am observat că ezită să răspundă întrebărilor de natură politică. Câteodată îi întreabă pe cei din jurul său despre familiile sau profesiile lor și uneori face anumite comentarii. Acordă o atenție deosebită vârstnicilor și copiilor mici. 

După aceste discuții, se întoarce în camera sa să citească sau să se ocupe de publicațiile sale viitoare; uneori invită anumite persoane să discute mai pe larg cu acestea. Apoi face rugăciunea de după-amiază în congregație și awradși dhikr. Mai are încă o sesiune scurtă de întrebări și răspunsuri, care durează aproximativ o jumătate de oră. După aceea, se plimbă pe banda de alergat din camera sa timp de 30 de minute. Cât timp se află pe banda de alergat, săvârșește dhikr. 

​

După ce are loc rugăciunea de la apus din congregație, se poate întâmpla să mănânce împreună cu ceilalți. După rugăciunea de seară din congregație, se întoarce în camera sa și își continuă activitățile presupunând cititul, scrisul, rugăciunea și dhikr,până la ora 11 p.m. Uneori discută în particular cu vizitatorii săi după rugăciunea de seară.

 

Ce anume predă acesta?

​

În grupurile sale de studiu religios, Fethullah Gülen pune accentul pe iubirea și pe atributele lui Allah, pe înțelepciunea stâlpilor islamului, pe credință și pe Sunna (practicile și învățăturile) Profetului Mahomed. În plus, Gülen vorbește în detaliu despre purificarea interioară, educație, criteriile și principiile de bază ale Hizmet (serviciul comunității). Conceptele cheie ale sufismului precum iubirea, taqwa(pietatea), qalb(inima), tawba(căința), zuhd(asceza), muraqaa(autocontrolul), ikhlas(onestitatea), istiqama(verticalitatea), ibadah(actele de adorare), awakkul(încrederea în Allah), tawadu(smerenia), shukr (recunoștința), sabr(răbdarea), ihsan(binele suprem) și ma rifa(cunoașterea gnostică a lui Allah) se discută în cadrul grupului. Aceste conversații profund spirituale pot avea un puternic impact emoțional. Au fost multe momente în care Gülen s-a emoționat până la lacrimi, afectându-și în mod semnificativ publicul și făcându-i și pe aceștea să plângă alături de el.

 

O viață retrasă, dar nu străină de problemele cu care se confruntă omenirea

​

Fethullah Gülen duce o viață retrasă. Suferă de o boală cardiovasculară, de hipertensiune și diabet. Din această cauză, are anumite restricții alimentare și se află zilnic sub controlul unui medic. În ultimii nouă ani, singurele momente în care a părăsit casa rudelor sale, localizată într-un mic oraș din Pennsylvania, a fost numai pentru a se duce la spital. Într-un interviu acordat unui reporter din Turcia, Fethullah Gülen a spus că în ultimii cinci ani (în prezent, în mai bine de zece ani) a ieșit afară pe balcon doar de câteva ori. Dacă se întâmpla să fie vreme frumoasă, mergea unori până în foișor și bea o ceașcă de ceai sau cafea acolo.

​

Deceniul de singurătate al lui Gülen nu poate fi comparat cu cel al unui pustnic din munți. Acesta pășește pe calea lui Imam Ghazzali (1058-1111), Mawlana Jalal al-Din Rumi (1207-1273) și Said Nursî (1887-1960), care foloseau această retragere ca pe o oportunitate de a fi productivi din punct de vedere intelectual și spiritual. Fethullah Gülen alege să acorde toată atenția sa și să își dedice toată energia vieții sale spirituale, prin numeroase acte de devoțiune și studiu. Alți factori, precum numărul mare de vizitatori și sănătatea sa, impun necesiteatea unei vieți retrase. Retragerea sa din treburile lumești nu înseamnă pierderea contactului cu lumea. Nu susține izolarea completă, pentru că privește lumea ca pe as dar al-hizmet (o singură entitate în slujba umanității). Continuă să scrie cărți și articole, să îi sfătuiască și să îi îndrume și  pe vizitatorii săi atunci când aceștia i-o cer, fiind la curent cu contextul spiritual, sociopolitic și economic din prezent. 

​

Profesorul Yildirim ne-a oferit următoarele informații cu privire la devotamentul lui Fethullah Gülen:

​

Îl știu pe Gülen încă de pe vremea când era imam în Edirne, la începutul anilor 1959. Este un adevărat intelectual, foarte devotat educației. Citește din clasicii din Orient și Occident. Aceste trăsături definitorii ale lui Fethullah Gülen îl separă de ceilalți imami și lideri religioși din prezent. O mare parte din salariul său o alocă pentru cumpărarea cărților și revistelor, pe care după ce le citește, le dăruiește altora spre a fi citite.

Obișnuia să petreacă o parte din timpul său în biblioteca din Edirne, unde citea cărți vechi de istorie. Avea încă de pe atunci și are în continuare un stil de viață de ascet; mânca puțin, dormea doar câteva ore și își petrecea o mare parte din zi rugându-se. 

​

Unul dintre momentele de cotitură din viața sa a fost întâlnirea cu discipolii lui Said Nursî (1877-1960), care l-au îndrumat să citească din Risal-i Nur. Fethullah Gülen a fost inspirat de viața profund spirituală a lui Nursî și de regulile de aur în serviciul umanității, pe care le-a aplicat ulterior ca principii ale Hizmet, în serviciul comunității. Principalul său scop și cea mai mare reușită a sa au fost că a educat generația tânără atât în științele seculare, cât și în cele religioase, pentru a combate ignoranța și pentru a o feri de maladiile spirituale. 

​

Yildirim a adăugat că Fethullah Gülen a fost foarte devotat acestui scop, considerându-l unul dintre principalele sale scopuri în viață. Dr. Ismail Buyukcelebi, unul dintre prietenii apropiați a lui Fethullah Gülen din ultimii patruzeci de ani, a adaugat că:

Am fost alături de Fethullah Gülen încă din școala generală. Ne preda în Izmir, mie și colegilor mei, la internatul din Kestane Pazari Qur’anic. Nu doar că ne preda, ci ne era și mentor. Locuia într-o cameră de mărimea unei debara din apropierea clădirii în care se afla școala. Ducea o viață foarte simplă și o bună parte din salariul său o folosea ca să-i ajute pe studenții săraci. Depunea cele mai mari eforturi pentru rugăciune, pentru educație și evita activitățile superficiale sau neproductive și politica.

​

Fethullah Gülen nu ținea cuvântări doar în moschei, ci și în cafenele, universități sau alte instituții. Spre deosebire de alți predicatori, Fethullah Gülen se axa pe știință și religie, probleme sociale și intelectualism. Discursurile sale inspiraționale și abordarea intelectuală au atras mulți studenți de la unviersitate, clasa de mijloc din sfera afacerilor și congregațiile din moschei. S-a folosit de influența sa pentru a-i încuraja pe oameni să deschidă cămine de studenți, cursuri pregătitoare pentru facultăți, să deschidă școli, companii media sau de publicitate și să construiască centre pentru comunitate. 

​

În ciuda presiunilor mamei sale și ale prietenilor apropiați, Fethullah Gülen nu s-a căsătorit niciodată. Atunci când a fost întrebat despre căsătorie, a oferit același răspuns ca Said Nursî (1878-1960): „Suferința comunității islamice este mult prea mare. Încă nu am găsit timp să mă gândesc și la mine.”

 

Trăiește o viață de sufit, dar nu este un lider sufit

​

Deși Fethullah Gülen nu s-a autoproclamat niciodată ca lider sufit, metodologia pe care o urmează este foarte asemănătoare celei din sufism. Mulți sufiți de seamă s-au format în tekke, în centrele sufite, prin serviciul oferit celorlalți, curățând toaletele și gătind. În timpul vizitei mele, am observat că discipolii lui Gülen făceau aceleași lucruri pe care le făceau și discipolii sufiți.

​

Imitându-i pe marii lideri sufiți ai trecutului, Fethullah Gülen își privește în mod critic nafs(sufletul), precum Qushayri (d. 1074), se emoționează până la lacrimi, precum al-Bistami (804-874), dă dovadă de toleranță față de ceilalți precum Rumi (1207-1273), se detașează de lume precum Naqshi și îi roagă pe adepții săi să se dedice acestei comunități până la moarte, precum Al-Hujwiri (m. 1077) și Nursî (1887-1960).

 

Criteriile pe care trebuie să le îndeplinească un discipol  

​

Criteriile propuse de Fethullah Gülen, pe care trebuie să le îndeplinească discipolii săi, nu sunt aceleași ca în tradiția sufită. Acestea presupun ca discipolii să dea dovadă de interes pentru învățătură, de dorința de a fi în serviciul oamenilor, de un anumit grad de răbdare și să pună în practică principiile de bază ale islamului. Pentru a putea face parte din grupul său de studiu, o persoană trebuie să cunoască limba arabă la nivel avansat; acest lucru nu este obligatoriu pentru a deveni adept. Nu se implică într-o relație de tipul profesor-elev cu discipolii săi. Însă le cere acestora să ducă un stil de viață ascetic, zuhd, adică să postească de două ori pe săptămână, să mănânce mai puțin, să doarmă mai puține ore, să facă rugăciunile opționale, să citeaască din Coran, să facă dua (suplicare), să se supună unui program riguros de studiu și să săvârșească dhikr (invocarea numelor lui Allah).

 

Principalul scop al lui Fethullah Gülen 

​

Fethullah Gülen pune mare preț pe inimă, galb. Prin acest termen, însă, nu se referă la organul fizic, ci la dimensiunea sa spirituală:„Inima – cea care este sălașul credinței și în care se oglindește Allah”. Dă citate din hadisurile Profetului Mohamed: „Allah nu ține cont de aspectul tău fizic, dar se uită la inima ta”. „Există o anumită parte a corpului tău, care atunci când devine bună, face ca tot corpul să devină bun, iar atunci când devine rea, întregul corp devine rău. Acea parte este inima”. Precum vedem și în alte învățături sufite, se spune că dacă inima unei persoane nu este curată, acea persoană nu poate să ducă o viață ascetică. Gülen îl citează pe unul dintre marii sufiți, Ibrahim Haqqi (1703-1780): „Inima este casa lui Allah; curățește-o de tot ceea ce nu este al Său, ca Cel Preamilostiv să poată să se pogoare noaptea în palatul Său”. Fethullah Gülen mai adaugă că „o inimă plină de iubire față de Allah nu poate să nutrească animozități sau ură față de ceilalți”.

​

Deși Gülen este departe de a pune bazele unei ordini sufite, țelul său este să ducă la o renaștere și să combine activismul Profetului Mahomed și a companionilor săi, ascetismul primei generații de sufiți, terminologia și nivelul de conștientizare a succesorilor sufismului. În vremuri în care golul dintre sufiți și principalii lor critici, salafiștii, crește, scopul principal al lui Gülen este să reclădească sufismul pe baza Coranului și a Sunnaului.

 

Sursa: Acest articol reprezintă un rezumat  al articolului „Fethullah Gülen: Un lider spiritual în context global islamic” (Fethullah Gülen: Spiritual Leader in a Global Islamic Context)  realizat de Dr. Salih Yucel de la Universitatea Monash din Melbourne, Australia. Articolul original poate fi găsit pe website-ul Journal of Religion and Society: http://moses.creighton.edu/JRS/toc/2010.html.